Basescu, slujitorul Fortelor Oculte?

Daniel Ruzo este un explorator peruvian care a pus în atentia lumii posibilele legaturi dintre civilizatia Markawasi si cea geto-dacica. Acesta a remarcat o serie de asemanari între Sfinxul din Bucegi si sculpturi monolitice din Anzi, dar si cu formatiuni de pietre subacvatice din Japonia . Descoperirile acestuia par a fi uluitoare. Ruzo a lansat o ipoteza în care explica faptul ca civilizatia umana este formata din ere, fiecare durând 8608 ani si care la rândul lor sunt formate din patru cicluri solare de 2125 ani. Potivit acestuia acum suntem în a cincea era. La fiecare 8608 ani, Pamântul sufera o catastrofa. Monumentele din jurul lumii, printre care si Sfinxul, marcheaza locurile unde oamenii se vor putea adaposti, sustine cercetatorul.
Una dintre ipotezele care capaciteaza atentia iubitorilor de conspiratii si de paranormal este ca sub Sfinx si muntele Omu s-ar afla o caverna de circa 20 de kilometri lungime. Pestera ar fi protejata de câmpuri energetice foarte puternice, ceea ce face ca ea sa devina invizibilasi neaccesibila celor din exterior. Pestera ar fi o legatura subterana cu lumea de sub Pamant – celebra Agartha, sau Shambala, care ar avea o retea de tuneluri ce ies la suprafata in diverse colturi ale lumii. In urma unei catastrofe, o parte din omenire, cei pomeniti in Vede, in Ramayana si Mahabharata ca zei ce dispuneau de aparatura de zbor sofisticata, prezenti si in alte culturi, s-au retras sub pamant. Unele religii ii vad ca pe niste zei, altele ca pe niste “ingeri cazuti”, niste demoni.
Cea mai celebra intrare in Shambala este – dupa cum se crede – in Tibet, iar cea mai “larga” deschidere este la Polul Nord terestru. Se crede ca datorita acelei catastrofe care a acoperit lumina soarelui, un posibil meteorit, ori o eruptie vulcanica in lant, acestia au fost nevoiti sa foloseasca in aparatele de zbor un echipament oarecum asemanator cu cel al astronautilor actuali, sau cu cei care piloteaza avioane cu reactie. Aceste imagini se regasesc in mai multe desene rupestre, mai ales in America de Sud. cei ce s-au retras sub pamant au dus cu ei o civilizatie si o tehnologie avansate, iar dupa catastrofa au iesit din cand in cand la suprafata sa invete omenirea – cei ce au ramas si s-au adapostit prin pesteri – despre noile tehnologii, despre cultivarea pamantului etc.
Acestia apar ca veritabili zei, dar care apoi s-au transformat, dupa ce s-au impreunat cu femeile oamenilor, ca ingeri cazuti, pedepsiti de Iahve. Datorita echipamentului de zbor si a formulei de respiratie tehnologica – probabil nu mai erau obisnuiti cu aerul de la suprafata – cei din pesteri i-au descris ca pe demoni, cu “copite” (incaltarile speciale ce nu lasau sa se vada piciorul si degetele), cu “coarne” (tuburi de respiratie, sau posibile antene de comunicare, sau cu ochii mari si bulbucati – de la castile de zbor, ori cu”aripi” – dispozitive de zbor personala, mai mici fata de aparatele de zbor care cuprindeau mai multi “ingeri” si conduse de un sef – “marele zeu”. – si care sunt descrise ca “tronuri de foc”, sau “nori de fum”, “coloane de foc”, conduse de heruvimi, cu traznetesi fulgere si cu “ecrane de diamant” (monitoare asemanatoare plasmelor tv actuale). Practic intreaga tehnologie, noile descoperiri ale omului, ar fi vechi “de cand lumea” si acum sunt “redescoperite” sub indrumarea “zeilor”. Acestia sunt si autorii “premonitiilor” si “clarviziunilor” transmise telepatic anumitor oameni care au capacitati de “mediumuri”. Jules Verne, de pilda, ar fi fost “insuflat” sa scrie despre descoperirile ce au avut loc ulterior, ca lumea sa fie pregatita.
Mai multe amanunte pe aceasta tema pot fi gasite consultand cartile colaboratorului nostru Cristian Negureanu, care vorbeste pe larg despre aceasta “civilizatie a lui Dumnezeu”. Si astazi aceste “care de foc” (in care a fost rapit si Sf Ilie cand s-a inaltat la cer, sau Enoh, cand a vazut Pamantul “de sus”). Dupa uniiinsusi Iisus ar fi apartinut acestei civilizatii,care l-ar fi inviat cu o tehnologie speciala, iar inaltarea ar fi fost produsa de un aparat de zbor individual. Se presupune ca A doua Venire a lui Iisus, de asta data in postura de conducator universal, se va face “pe norii cerului”, sau cu aceste aparate de zbor. Si astazi cei “de sub pamant” apar in fata omenirii, in ceea ce se numesc OZN-uri, ei fiind ceea ce noi numim “extraterestri”, in realitate ei fiind “intraterestri”.
Dupa alti autori, acestia ar fi cei ce au indus masoneria oamenilor din actuala era, inca de la Templul lui Solomon, ei fiind cei ce au lasat Piramidele Egiptului Antic si pleiada de zeitati la care faceau referire egiptenii si faraonii. Acestia ar fi pornit lucrarea lui Hiram Abif, primul francamason, iar de la el s-a structurat o societate secreta care “cunoaste adevarul” si stie cine ar fi “marele arhitect”. Aceasta societate, care din Egipt s-a transmutat la evrei in zona Istraelului, pentru a se raspandi si a conduce lumea, este “populatia iubita de dumnezeu, de conducatorul celor de sub pamant”, cei de odinioara “locuiau la suprafata” dar care s-au retras in Agartha. referitor la cataclism se presupune ca este acelasi care a “scufundat” – adica a trimis sub pamant, Atlantida si pe atlanti.
De aceea se si spune in masonerie despre loja Marelui Orient, sau ca masonul respectiv, dupa moarte (adormire), s-a retras la “tatal sau” din Marele Orient (locatia despre care se stie ca reprezinta intrarea in Shambala). Ca atare, Shambala este, dupa unii, Edenul, sau raiul pe pamant (o gradina infloritoare, cu plante nemuritoare, de o frumusete paradisiaca). Acest rai ar avea si o ramificatie pe sub muntii Bucegi catre tara noastra, care la randul ei a fost numita “gradina Maicii Domnului”.
Din aceasta pestera, des invocata in legendele dacice a venit Zamolxe, ca sa-i invete si sa-i stapaneasca pe geti. Populatia “de sub pamant” ar fi de statura mai inalta, 1,90 – 2,05 metri, ceea ce oamenilor de la inceputuri – cei ce au supravietuit la suprafata – si care din motivele catastrofice ce au actionat asupra organismelor nu depaseau 1,45-1,50 m, acestia li se pareau adevarati giganti. Ca atare, “ingerii cazuti” in impreunarea cu femeile oamenilor i-au dat pe giganti, dar si progenituri cu malformatii – ciclopi etc. Zamolxe era dupa cum spune legenda foarte inalt, avea “capul in nouri”, dacii fiind mici de statura cand se uitau in sus la el aveau imagine ca are capul in nori. Si adesea “plutea deasupra norilor dupa ce iesea din pestera sa”, ceea ce – spun adeptii acestei teorii – o facea cu un aparat de zbor individual.
Pe de alta parte este interesant cum povestea legata de zeul care este omorat si invie dupa trei zile spre a se inalta la cer este valabila in mai multe civilizatii, conform autorului Eduard Sure – “Marii Initiati”. Si in Mesopotamia, si in Egipt – la Horus, si in Israel (Iudeea), dar si la daci, si in India, la hindusi. Periodic, dupa cum se pare, acesti initiati “paraseau pesterile” spre a deveni invatatii omenirii, dupa care dispareau, mureau, inviau si se inaltau la cer, uimind populatia. Nici dacii n-au fost ocoliti de aceste invataturi ale lui Zamolxe, unul dintre cele “sapte spirite mari” care au dominat omenirea.
Chiar daca aceste relatari par aiuristice, din când în când se petrece ceva care sa dea un pic de crezare faptului ca este totusi ceva deosebit în Bucegi. În 1993 au avut loc o serie de cutremure, doar în zona Sinaiia si Busteni. Acestea au fost explicate oficial prin proximitatea cu zona Vrancea, dar exista mai multe marturii care spun ca înainte de crutremure se auzeau bubuituri puternice, iar multi locuitori din zona au spus ca sufereau de insomnie. Se spune ca autoritatile cunosc despre ce este vorba, iar masoneria care conduce lumea si care doreste sa instaureze Guvernul Mondial respecta cerintele celor de sub pamant, sau cum le denumesc unii – “satanice”.
Toti liderii popoarelor actuale ar fi luat deja legatura cu acesti “extraterestri” si sunt condusi de aceasta civilizatie. Este ceea ce sustine si Daniel Ruzo, dar si alti cercetatori, care considera ca Bucegii sunt “poarta “europeana cea mai mare” a acestei lumi de sub pamant. Alte porti mai exista la popoarele nordice, sau cele de origine anglo-saxona, care s-au confruntat cu elfii, dar si cu o alta populatie de sub pamant, de statura mult mai mica, ce a dat piticii, spiridusii etc.
Mai multi cercetatori ai acestei teorii explica de ce exista acum dorinta de realizare a Guvernului Mondial, de ce apar razboaiele planetei pentru cei ce nu se supun si de ce multora dintre locuitorii planetei li se pare ca liderii lor nu mai iau deciziile juste pentru care au fost alesi. Ca odata ajunsi la putere ei se supun unei alte vointe, care nu corespunde cu cea a poporului elector. Ceea ce, iata, li se pare si multor romani, care cred ca puterea face jocurile “americanilor”, sau “evreilor” sau “masonilor”. Crizele sunt provocate de grupuri oculte ca “Comisia Trilaterala”, sau “Bilderberg”, ori “Grupul de la Roma”, sau “Cei 300?, ori de “Illuminati”. Cert este ca oricum ai privi lucrurile nu poti sa nu vezi ca exista o legatura care pare o “conspiratie mondiala” si ca omenire a ajuns la un “prag”, prevazut de, cum spuneam mai devreme, “clarvazatori”, iar cei ce trag sforile in subteran trebuie sa se dezvaluie la un moment dat omenirii. Putem sa amintim aici ce furori a facut in Romania teoria “Flacarii Violet” lansata de Viorel Hrebenciuc despre cum este condus Traian Basescu de forte din umbra.
Dupa unii aceasta se va intampla in 2012, dupa care va urma “Armaghedon”, sau razboiul rebelilor de la suprafata cu fortele “de sub pamant”. Un razboi in care arabii au aflat din Coran ca fortele “luminii” vor fi sprijinite de Allah, de Dumnezeu cel adevarat, altul fata de dumnezeul sangeros al Vechiului Testament si care ar fi reprezentat de Iahve, zeul care conduce armata de sub pamant. Care armata, ajungand la o tehnologie foarte avansata a considerat la randul ei religia drept “o poveste” si au ajuns sa creada ca orice este posibil, inclusiv nemurirea, ceea ce i-a facut sa se inchipuie “asemenea lui Dumnezeu”. Numai ca, se spune in Vechiul Testament, ca si in Coran, Dumnezeu i-a pedepsit si i-a aruncat sub pamant, “va fereca Sarpele cel mare” intr-o pestera “pentru o mie de ani”, cat va dura pacea. Apoi, “Fiara” cu “mai multe capete si coarne” va fi eliberata in lume. Dupa care va urma “Armaghedon”.
Fiecare, dupa unghiul din care priveste lucrurile, poate sa deduca fie ca aceasta este “doar o poveste de adormit copiii, simple aiureli”, sau ca este adevarata, dar si aici cu doua variante: una ca acesti locuitori din adancuri care cu multe sute de mii de ani populau suprafata Terrei sunt benefici actualei omeniri, a doua ca, dimpotriva ei singuri si-ar fi provocat catastrofa in urma careia s-au adapostit sub pamant si ca sunt distructivi si malefici, fara a dori ca omenirea sa ajunga la adevarata Creatie.

Fondatorul site-ului Wikileaks, a fost arestat de poliţia britanică

Julian Assange, fondatorul site-ului Wikileaks, a fost arestat de poliţia britanică, marţi dimineaţă, la cererea autorităţilor suedeze, care emiseseră un mandat de arestare pe numele său, pentru un presupus delict sexual.
Assange, a fost arestat de poliţia britanică în baza unui mandat de arestare european emis de Suedia, a anunţat marţi Scotland Yard, potrivit agenţiilor internaţionale de presă. Assange va compărea în cursul zilei în faţa Curţii cu Magistraţi din Westminster.
Arestarea s-a produs la ora 09.30 /locală şi GMT/, după ce australianul de 39 de ani s-a prezentat la o secţie de poliţie din Londra. Procurorii suedezi au emis un mandat de arestare pe numele lui Assange, suspectat de "viol, agresiune sexuală şi coerciţie" faţă de două femei, agresiuni prezumtive comise în august 2010, acuzaţii pe care australianul le neagă, scriu agenţiile.
Avocaţii săi vor cere eliberarea din arest pe cauţiune şi vor lupta pentru a se opune extrădării sale în Suedia. Bătălia juridică ar putea dura mai multe luni, susţine "New York Times", un cotidian care a beneficiat de un parteneriat cu siteul Wikileaks şi a dezvaluit celebrele telegrame ale diplomaţiei SUA.
Se presupune că în ultimele săptămâni, în care au fost dezvăluite telegramele, Assange s-a aflat în sudul Angliei, însă poliţia britanică nu l-a arestat din cauza unor aparente probleme de procedură.
Avocatul lui Assange, Mark Stephens, indicase luni că se afla în contact cu poliţia britanică pentru a organiza o întâlnire pe baze voluntare cu clientul său. "Cererea este de interogare a lui Julian Assange", a afirmat Stephens, care s-a declarat îngrijorat de o eventuală extrădare a clientului său în SUA.
Purtatorul de cuvânt al site-ului WikiLeaks, Kristinn Hrafnsson, a clasificat arestarea lui Julian Assange drept „un atac asupra libertatii presei, se arata pe contul de Twitter al BBC News.”Arestarea constituie un atac la adresa libertatii presei, dar actiunile grupului nostru nu vor fi oprit. Vom continua sa publicam informatiile pe care le avem”.
Assange a transmis un mesaj prin intermediul unei publicatii australiene
Cu putin timp înainte de arestare, Assange a trimis un mesaj publicatiei Australian. Ziarul a publicat pe site-ul sau o parte din textul trimis de fondatorul WikiLeaks:
„În 1958, un Rupert Murdoch tânar, la acea vreme proprietar si editor al publicatiei Adelaide`s the News, a scris: “în cursa dintre secret si adevar, adevarul va iesi în mod inevitabil învingator.”
În mesajul sau, Assange a mai vorbit si despre libertatea de exprimare, de „zilele negre” din timpul guvernarii corupte din Queensland, dar si despre copilaria lui într-o localitate rurala, „unde oamenii spuneau cu sinceritate ce aveau pe suflet”.
Potrivit mesajului trimis de Assange publicatiei Australian, politicienii „cânta în cor un refren fals”. „Întâi spun ca informatiile publicate de WikiLeaks nu au nici o importanta, apoi sustin ca pun în periol securitatea. Sa se hotarasca, nu pot fi valabile ambele variante”, spune Assange.
Julian Assange, acuzat de… “sex pe nepregatite”:
Fondatorul WikiLeaks Julian Assange este acuzat de doua suedeze de viol si agresiune sexuala. Fondatorul Wikileaks a negat acuzatiile si a declarat ca relatiile pe care le-a avut cu cele doua femei au fost consensuale.
Incidentul a avut loc în luna august, când Assange a participat la un seminar patronat de Partidul Social Democrat suedez. El a locuit pe perioada evenimentului în apartamentul uneia dintre organizatoare, care ulterior l-a acuzat de “sex pe nepregatite”.
Potrivit unui raport al politiei publicat de tabloidul britanic Daily Mail, suedeza si Assange au facut sex si au folosit un prezervativ, dar acesta s-a rupt. De la acest incident ar proveni acuzatia de “sex pe nepregatite”.
Fondatorul WikiLeaks a amenintat cu publicarea unui fisier secret
Arestarea vine la numai doua zile dupa ce Assange a amenintat cu publicarea unor informatii secrete despre închisoarea din Guantanamo în cazul în care va fi ucis, arestat sau daca site-ul pe care îl conduce va fi interzis.
În fisierul pe care Assange ameninta ca-l va publica s-ar afla date extrem de compromitatoare despre penitenciarul din Guantanamo si despre compania British Petrolium. Fondatorul Wikileaks spune ca a distribuit deja documentul electronic la peste 100.000 de persoane din întreaga lume.
Momentan, documentul nu poate fi deschis, însa în cazul în care viata hackerul australian ar fi amenintata, posesorii fisierului vor primi automat parola cu care sa acceseze informatiile.
Site-ul WikiLeaks, specializat în dezvaluirea de documente secrete, a publicat un set de peste 250.000 de note diplomatice. Actiunea este considerata “un atac la adresa comunitatii internationale” de catre Departamentul de Stat american.
Hacker, jurnalist, publicist si activist pe Internet
Julian Assange s-a nascut la 3 iulie 1971, în Australia. A devenit cunoscut în întreaga lume pentru site-ul Wikileaks, al carui fondator este. El si-a facut însa intrarea în lumea virtuala la 16 ani, în 1987, ca hacker. Dupa ce a accesat ilegal mai multe site-uri, Assange fost prins de politistii australieni în 1991 si amendat. Dupa acest moment, Assange trece în tabara “baietilor buni” din lumea IT. Din 1994, a lucrat ca programator. În paralel si-a terminat studiile. În 2006, Assange a pus bazele proiectului Wikileaks.
În urma cu câteva saptamâni, revista Time scria ca Assange ar putea fi numit omul anului pentru ca a facut informatiile secrete despre razboaiele din Irak si Afganistan mai accesibile publicului. Potrivit lui Assange, site-ul Wikileaks a publicat mai multe docmente secrete decât toata presa mondiala la un loc.

Proiectul Lucid pentru Uniunea Europeana

Păstrarea de date personale ale utilizatorilor de internet sau ale unor simpli utilizatori de telefonie fixă sau mobilă în UE va dura din motive întemeiate, a afirmat vineri comisarul însărcinat cu afacerile interne, Cecilia Malmström , informează AFP.
În vederea luptei contra criminalităţii organizate şi terorismului, UE impune din 2006 societăţilor de telecomunicaţii să stocheze anumite date legate de telecomunicaţii – durata, localizarea, numerele apelate etc – pentru o durată cuprinsă între şase luni şi doi ani.
Dar această legislaţie este contestată de numeroase asociaţii ce denunţă atingeri aduse protecţiei vieţii private.
„Păstrarea de date va rămâne“ şi aceasta „din bune motive“, a răspuns dna Malmström într-o conferinţă de presă la Bruxelles, în timp ce Comisia a angajat o “evaluare a legii asupra păstrării de date“.
„Accesul la datele telecomunicaţiilor este, cel puţin în anumite cazuri, singurul mijloc de a detecta şi urmări crimele grave“, a explicat dna Malmström.
„Noi avem nevoie de păstrarea datelor. Este un instrument pentru a menţine securitatea“ în statele UE, a mai spus ea.

Uniunea Europeana a Regiunilor, planul Noii Ordini Mondiale

Ocupati cu problemele zilnice, cu scaderea alarmanta a nivelului de trai, cu tema zilei de maine, cu "CRIZA" care ... nu se mai termina ( pentru ca abia a inceput! Iar asta nu se spune...), cetatenii nu iau seama ca li se pregateste .... desfiintarea Statului!
Exista o adevarata "Conspiratie a Tacerii" la nivel oficial, dar ( iar asta e cu adevarat surprinzator!) si la nivelul mass-media care critica actuala putere PDL-UDMR-UNPR-Minoritati....
Intr-adevar, cu toate ca din ianuarie 2009 evenimentele ce vor culmina cu disparitia practica a statului, se precipita, - in Romania ... se tace, pe aceasta tema.

Trocul politic al guvernului Boc:

UDMR a inceput sa carteasca fata de masurile de austeritate si suprataxarea populatiei * Uniunea risca sa isi piarda electoratul * In schimbul voturilor formatiunii, Guvernul Boc da la schimb regionalizarea Romaniei * Boc a afirmat ca Romania trebuie urgent regionalizata * Legea regiunilor, propusa de UDMR a trecut de Parlament in februarie prin acord tacit si lipsa de cvorum ....

Partenerii la guvernare incearca tot felul de solutii sa detensioneze situatia interna. Cei de la UDMR nu mai par atat de dispusi sa treaca prin parlament orice furnizeaza Guvernul Boc, prin legile de austeritate, deoarece maghiarii risca sa-si piarda popularitatea in propriul electorat. Cei de la UDMR, ca si cei de la UNPR au declarat ca au votat masurile doar pentru acest an.

Numai ca intentia guvernului este sa prelungeasca taierea pensiilor si salariilor si in 2011, masura camuflata in noul buget, dar si prin reglementarile Legiilor Pensiilor si Salarizarii, ce vor fi propuse de la 1 ianuarie 2011.

Peste toate, nu este exclus ca in toamna sa se intervina cu alte masuri de suprataxare a populatiei, dar si ample disponibilizari. PDL incearca, asadar, sa imbuneze UDMR, propunand un troc. Iar acesta este bazat pe regionalizarea Romaniei.

Premierul Emil Boc a declarat , dupa discutii cu partenerii la guvernare, ca este nevoie de o reorganizarea administrativ-teritoriala a României, impusa de calitatea de stat membru al UE, în perspectiva utilizarii fondurilor europene, având în vedere ca bugetul comunitar este structurat pe o dezvoltare regionala. Primul ministru a precizat însa ca orice discutie privind reorganizarea trebuie sa aiba în vedere Constitutia României.

"Este nevoie - în opinia premierului Boc - de un acord politic în acest sens. Un astfel de demers are nevoie de votul a doua treimi în parlament."

 Este exact ce am comentat mai devreme. UDMR va vota masurile de austeritate, primind la schimb euroregiunile, intre care si Haghita - Covasna - Mures (Tinutul Secuiesc / Székelyföld), regiunile devenind, conform cerintelor UE autonome, cu un soi de "parlament propriu", administrare proprie, care se bazeaza in principal pe sistemul etnic, si care poate da socoteala direct Parlamentului European in privinta accesarii de fonduri europene, cum este precizat in statutul de dezvoltare al euroregiunilor.

De altfel, cei de la UDMR au si castigat pe jumatate, printr-un proiect de lege al euroregiunilor din Romania, care a trecut de Parlament prin "tradarea PDL", cum a fost comentata la acea vreme in presa.

Proiectul UDMR de formare a regiunilor din Romania si reducerea lor de la 16 la 8 a trecut de Parlament prin aprobare tacita, datorita lipsei de cvorum. Senatorii PSD au acuzat imediat PDL ca proiectul a trecut printr-o manevra a grupului si ca este pretul intrarii UDMR la guvernare, dar si pentru votul maghiarimii acordat lui Traian Basescu in turul al doilea al alegerilor prezidentiale.

Ca reactie, destul de slaba, insa, la intentia lui Emil Boc, presedintele Senatului, Mircea Geoana, a subliniat ca dubla subordonare, asa cum este în prezent, ar trebui eliminata si ar trebui stabilite foarte clar relatiile dintre structurile nationale de decizie si cele regionale. Numai ca orice ar vrea Mircea Geoana, dupa ce legea regiunilor, aprobata tacit, va intra in vigoare, regiunile trebuie structurate dupa cerintele UE.

Deci declaratiile pe care le-au dat liderii UDMR in ziarele maghiare imediat dupa ce legea a trecut de Parlament, ca o victorie a maghiarilor si un prim pas spre autonomie teritoriala bazata pe criterii etnice, incep sa capete contur.

Si cum mortul de la groapa nu se mai poate intoarce, macar sa fie folosit ca troc politic
Liderii europeni s-au pronuntat la Madrid, in favoarea unei strategii economice comune care sa ajute la crearea de noi locuri de munca si care sa duca, in cele din urma, la revenirea statelor membre ale Uniunii Europene din criza economica.

Primul ministru spaniol, presedintele Consiliului European si presedintele Comisiei Europene au subliniat insa ca elaborarea strategiei "Europa 2020", care presupune crearea unui model economic bazat pe competitivitate, depinde in mod direct de o buna cooperare intre toti liderii tarilor aflate in UE si de consensul acestora, crucial pentru ca aceasta strategie sa fie aprobata pana in iunie 2010.


Proiectul presupune si accelerarea implementarii la nivel de politica si a relatiilor economice a euroregiunilor. Acestea vor avea autonomie locala, administratie locala proprie (un soi de consilii locale ca un mini-parlament), dar se vor supune deciziilor luate de Comisia Europeana si de Parlamentul European, prin coordonarea directa a parlamentelor nationale si guvernelor tarilor, care vor deveni un fel de “executiv” al celor doua organisme de varf ale UE.

Proiectul “Europa 2020”, care prevede pe langa strategiile economice si politice la nivel general in intreaga UE si o strategie pentru implementarea comuna a energiilor alternative, eoliene, nucleare, posibilitatea pilelor de combustie cu hidrogen sulfurat din Marea Neagra etc. In fapt, o autonomie totala fata de agentii externi, pe motivul “prin noi insine”.

Noua Europa prevede ca euroregiunile sa devina motorul economiilor si o federalizare a acestora dupa modelul american. Pasul cel mai important este ca prioritatile in formarea euroreginilor vor fi pe criterii de limba comuna. La mai multe euroregiuni va corespunde, ierarhic, un organism executiv pe cat posibil, format pe aceleasi criterii de limba si etnie.


Conceptul va conduce intr-un viitor pe termen mediu la reformarea statelor fata de principiile pe care le cunoastem azi.

In acest caz, de pilda, prin formarea unei euroregiuni din Harghita, Mures si Covasna, aceasta ar putea depinde de Budapesta si nu de Bucuresti.



Bineinteles, Constitutiile statelor membre vor fi armonizate cu aceasta idee, iar tara care va decide prin referendum ca nu este de acord va avea posibilitatea de a iesi din UE.

Dar cu pericolul izolarii totale.

Ca atare, masura din 9 ianuarie 2010 este favorabila principiilor politice ale UDMR, dar si initiativei de formare a Tinutului Secuiesc. Ca un fapt de semnalat este ca  Itszak Balasz, promotorul ideii de Tinut Secuiesc a avut o declaratie ce a starnit scandal.

Acesta a sustinut ca in cadrul noului proiect European, Romania nu va avea incotro si va trebui sa implementeze euroregiunile dupa criterii etnice, ceea ce va determina mult mai rapid decat se asteapta infiintarea Tinutului Secuiesc.

WikiLeaks Romania: Romania isi "traieste" ultimele momente ca Stat National..

Nota: WikiLEaks Romania va prezinta aceste documente, fara sa-si asume in nici un fel vreo ideologie, partizanat politic. Raspunderea apartine autorilor articolelor, daca acestia au ales sa-si faca public numele.

Conspiratia pentru distrugerea Romaniei

Analiza datelor si informatiilor provenite pe linia unor surse ce fac parte din masoneria româna a scos în evidenta unele aspecte de interes operativ care explica situatia grea în care se gaseste România la ora actuala, atît din punct de vedere economic, cît si din punct de vedere politic. Practic, România se afla în prezent în jocul de interese al celor doua mari puteri militare mondiale, Rusia si SUA, care cauta prin orice mijloace sa-si adjudece suprematia în aceasta zona strategica a Europei. În cei 20 ani trecuti de la evenimentele din decembrie 1989, razboiul din umbra purtat de cele doua superputeri a adus pe esichierul politic personaje studiate în timp, cu grave carente comportamentale, usor de compromis, tocmai pentru a fi dirijate în sensul dorit de ei. Cu ajutorul acestora s-a reusit sa se distruga economia româneasca, sa se anihileze Serviciile Secrete, sa se puna în stare de inoperativitate Armata si, nu în ultimul rînd, sa se zdruncine unitatea Poporului Român. Prin încalcarea voita a sigurantei nationale, factorii decizionali apartinînd celor doua tabere care s-au perindat la putere din 1989 încoace au privatizat dupa bunul plac, au vîndut strainilor capacitati de productie rentabile, unele dintre ele de importanta strategica, asa cum sînt industria cimentului, industria metalurgica feroasa si neferoasa, industria chimica si petrochimica, industria energetica si sistemul financiar bancar. Au vîndut, totodata, si bogatia cea mai de pret a Poporului Român, si anume pamîntul tarii, aflat acum în mare parte în proprietatea unor mafioti arabi, italieni, evrei, greci si unguri.
Printre protagonistii vietii politice românesti care au conlucrat pentru a aduce România în starea precara în care se gaseste astazi si care se afla în cele doua tabere rivale se numara  Traian Basescu, Calin Popescu-Tariceanu, Dinu Patriciu, Bogdan Olteanu, Adrian Nastase, Mugur Isarescu, Emil Boc, Elena Udrea si grupul economic din spatele acesteia,  – ca sa-i amintim pe cei mai reprezentativi. Acestia sînt cei care au creat un „curent contraorganizational al mediului vietii colective”, care a dus la formarea „subspatiilor neguvernabile”. Agregarea acestor subspatii, în timp, a determinat actualul „razboi subnational” dintre carteluri si institutiile statului national. Asa s-a ajuns la o veritabila deriva institutionala, formelor de organizare politica imputîndu-li-se lipsa de legitimitate, ceea ce pune în primejdie atît Statul, cît si Natiunea. Trasaturile dominante ale acesteia sînt schimonosite si falsificate de uzurpatorii Statului Român, a caror tinta este demolarea efigiilor si a reperelor identitatii noastre nationale. Ei au constituit „structuri alternative”, formînd retele de „colegii invizibile”, pentru a captura centrul Puterii în România. Cadre recrutate din zone periferice au fost plasate în toate partidele, la toate publicatiile, în toate guvernele, dobîndind astfel accesul sau chiar controlul în institutii-cheie ale României, de la Ministerul Afacerilor Externe la Presedintie, de la Guvern la Parlament si, nu în ultimul rînd, în „societatea civila”, devenita vîrf de lance al manipularilor puse la cale. Lansarea în spatiul public a politicii grupului de interese a reprezentat o mutatie majora, un eveniment care a modificat fundamental peisajul politic al României. Pîrghiile statului au fost preluate si sînt folosite de carteluri si mafii organizate într-un complicat mecanism al infractiunilor, care a reusit crearea unei baze a organizatiilor negre ale societatii românesti. Are loc o lupta pe viata si pe moarte pentru conversia puterii politice a statului în putere financiar-politica a unui grup hegemonic, transpartinic si vadit antinational. Obtinerea controlului României nu este însa o întreprindere particulara, privata, ci este un obiectiv geopolitic al unor importante puteri mondiale. Practic, acest obiectiv este pe cale sa se realizeze în prezent, fiind consecinta conditiilor în care au actionat gruparile respective. În aceste cazuri, influenta externa a fost extrem de puternica, iar ea a fost exercitata prin Serviciile de Informatii din tarile lor de origine - CIA, Mossad, FSB. Miza: afaceri extrem de profitabile pe teritoriul României.
Cei care pun totul la bataie pentru uriasele profituri de miliarde de euro pe care le estimeaza sînt personaje extrem de controversate din lumea afacerilor si a masoneriei, care cumpara tot ce se scoate pe piata: ciment, produse metalurgice, aluminiu, petrol, gaze, energie etc. Unul dintre aceste personaje este Marc David Reich, nascut în decembrie 1934 în orasul Anvers, din Belgia, provenind dintr-o familie evreiasca din clasa mijlocie. Pentru a evita persecutia nazista, familia lui a emigrat în SUA, în 1942. Tot din cauza fascismului, familia viitorului afacerist si-a schimbat numele din Reich în Rich. S-a ridicat prin afaceri internationale tenebroase si este conectat la Mossad, serviciul israelian de spionaj. Are tripla cetatenie: israeliana, spaniola si elvetiana. Rich are resedinta în Zürich, Elvetia, iar vila sa este pazita non-stop de garzi israeliene înarmate pîna-n dinti. Cu toate ca a fost condamnat în SUA la ani grei de închisoare pentru diverse escrocherii - în ianuarie 2001, fostul presedinte american Bill Clinton l-a gratiat pe Rich în ultima zi de mandat. Demersul Casei Albe s-a datorat finantarii campaniei electorale a democratului Al Gore. Ziarele „New York Post” si „New York Times” au dezvaluit ca printre cei care au facut presiuni pentru gratierea lui Rich s-au numarat Shabtai Shavit, fostul sef al Mossad, ex-premierul Israelului, Ehud Barak, dar si actualul prim-ministru Ehud Olmert, pe atunci primar al Ierusalimului. Într-o scrisoare catre Bill Clinton, Shavit îi transmite acestuia în termeni conventionali ca Marc Rich „a oferit consultanta agentiilor de spionaj israeliene, înregistrînd rezultate dincolo de asteptari”. La rîndul sau, Ehud Barak a elogiat contributiile lui Rich la securitatea nationala a Israelului. Ulterior, Casa Alba a confirmat oficial ca fugitivul este considerat de Tel Aviv „un aliat de importanta critica”. Toate acestea completeaza un raport MI 6 (serviciul britanic de spionaj) devenit public, în care se semnaleaza apartenenta lui Rich la Mossad. Numele de cod „Mega”, folosit de Rich, a fost aflat de englezi în februarie 1997 prin interceptarea unei convorbiri telefonice dintre un ofiter Mossad, încartiruit la Ambasada Israelului din Washington, si superiorii sai din Tel Aviv. Mai mult, ziarele din Statele Unite, preluate de „Jerusalem Post”, au vehiculat si apropierea lui Marc Rich de CIA. Rich e activ pe pietele petrolului, aluminiului, metalurgiei, agriculturii si, mai nou, pe cea imobiliara. Implicat în retele transfrontaliere de spalare de bani si contrabanda, Marc Rich s-a remarcat si în scandalul furnizarii de pasapoarte israeliene catre mafia rusa. Împreuna cu membrii acesteia a derulat afaceri ilegale de mare amploare cu armament în Orientul Mijlociu, avîndu-l drept complice pe celebrul terorist palestinian Abu Nidal. De asemenea, într-un document al Departamentului american al Trezoreriei se arata ca Rich a încalcat embargoul impus Iugoslaviei la începutul anilor ‘90, livrînd regimului Milosevici cupru si petrol. Conform publicatiei specializate”„Oil Daily”, în afacere a fost implicata si România, unde Marc Rich a procesat petrolul destinat Iugoslaviei. Acest adevarat maestru al combinatiilor internationale a capusat cît a putut si Statul Român. Fiecare schimb comercial se ridica la zeci de milioane de dolari, iar Rich raspundea prompt comenzilor. La esaloanele inferioare ale Puterii, afaceristul a utilizat oameni din comertul exterior. Imediat dupa 1989, el a fost reprezentat în România de Florian Stoica, fost director în Ministerul Comertului Exterior si ex-ambasador în Sudan. Cea mai importanta companie a lui Rich este Casa de Comert Marc Rich & Co AG (Zug). Ulterior, firma si-a schimbat numele în Glencore International AG, iar în România a actionat prin firma Glencore România, coordonata de australianul Steven Frank Kamlin, nimeni altul decît vicepresedintele companiei-mama Glencore International AG din Zug. Desi Marc Rich a fost o prezenta constanta pe piata din România dupa 1989, unde avusese niste afaceri si mai înainte, mai mereu tranzactiile în care a fost implicat au fost învaluite în mister. În decembrie 1990, guvernul condus de Petre Roman aproba o hotarîre privind „cooperarea cu firma Marc Rich & Co (n.n.: care a devenit apoi Glencore International) pentru modernizarea unor instalatii din cadrul societatii comerciale Petromidia SA”.
 Detaliile contractului au fost secretizate. În vremurile tulburi de atunci, întelegerea dintre controversatul magnat urmarit de FBI si guvernul român s-a realizat fara licitatie. Oferta facuta de Marc Rich în aprilie 1990 în biroul lui Petre Roman a fost urmata de un contract adoptat printr-o hotarîre de guvern în 8 decembrie 1990, cînd Theodor Stolojan era deja ministru plin la Finante. În 1993, cînd s-a terminat contractul pentru modernizarea rafinariei, Rich a vrut sa o cumpere, dar s-a opus Guvernul Vacaroiu, ca si sindicalistii, care se temeau ca îsi vor pierde locurile de munca. În mod absolut surprinzator, pentru ca rafinaria se modernizase, acesta a fost momentul de la care a început acumularea de pierderi. Înainte de privatizare, datoriile ajunsesera la ametitoarea suma de 300 milioane de dolari. În final, cursa pentru achizitionarea Petromidiei a fost cîstigata de Rompetrolul lui Dinu Patriciu (si nu pentru ca ar fi avut o oferta mai buna, ci datorita faptului ca a beneficiat de o sustinere mai puternica, asa cum se va vedea mai departe), iar în 2004 Glencore a ratat si Petromul, care a revenit austriecilor de la OMV. Glencore România a derulat afaceri si în domeniul transporturilor si comertului, prin Rombarge Transport si Barter Port Operator. Glencore a fost ani de zile unul dintre principalii furnizori de titei catre RAFO Onesti si Petrom si a primit contracte de stat si la Termoelectrica, pentru picura. În ultimii ani, reprezentanti ai Glencore în România au mai fost Alexandru Bittner si Yoav Stern, sotul realizatoarei de Televiziune Oana Cuzino. Tot Marc Rich l-a adus în România pe Igor Ziuzin, omul de afaceri rus care a preluat COS Tîrgoviste si Industria Sîrmei SA Cîmpia Turzii. Ambele privatizari au fost facute de Guvernul Adrian Nastase. Acelasi Rich este legat ombilical de Vitali Machitski si Oleg Deripaska, cei care au preluat întreaga industrie de aluminiu din România în urma unor procese de privatizare controversate, unul dintre ele (ALRO Slatina) fiind investigat de procurorii anticoruptie. În 1997, reprezentantii Glencore International AG au exprimat public intentia de a împrumuta asociatia salariatilor pentru achizitionarea a 80% - 90% din actiunile fabricii de aluminiu. Compania dorea sa i se garanteze aprovizionarea cu alumina. Ulterior, la privatizarea ALRO în favoarea grupului Marco International detinut de oligarhul Vitali Machitski, Glencore a protestat în mod formal fata de modul în care s-a facut privatizarea. În realitate, cel care conducea Marco, Alan Kestenbaum, fondase firma în 1983, împreuna cu Marc Rich. Autoritatile române fusesera avertizate de firma americana AIG, si ea interesata de ALRO, ca în spatele Marco se afla Rich. Un alt personaj care a fost în jocul de interese din jurul ALRO este Mihail Cernoi, exponent al mafiei ruse si fost partener al lui Deripaska, venit tot pe filiera Marc Rich si aflat în spatele privatizarii rafinariei Rafo Onesti, care a beneficiat de importante facilitati fiscale acordate de Statul Român. Acestora li se adauga Mikhail Fridman, influentul magnat care detine Alfa Group, finantatorul celor mai importanti oameni de afaceri rusi cu interese la noi.
 Faptul ca obtinerea controlului României nu este o tinta privata, ci un obiectiv geopolitic îl demonstreaza cu prisosinta istoria sectorului financiar-bancar de dupa 1989. În fruntea acestuia a ajuns în septembrie 1990 Mugur Isarescu, un economist care, dupa absolvirea facultatii, a lucrat exclusiv la Institutul de Economie Mondiala, timp de 19 ani, perioada în care a intrat în vizorul american cu prilejul cursurilor pe care le-a urmat în Statele Unite. Dupa evenimentele din 1989, a mai efectuat un scurt stagiu în SUA, ca reprezentant comercial la Ambasada României de la Washington, pentru ca imediat dupa aceea sa devina guvernatorul Bancii Nationale a României. În anul 1993 a devenit si membru al Clubului de la Roma, a fost ales presedinte al Asociatiei Române a Clubului de la Roma, iar în 1999 a fost reales în aceasta functie. Longevitatea lui Mugur Isarescu în functia de guvernator al Bancii Nationale a României se datoreaza exclusiv comenzilor ocultei financiare internationale. Exista informatii ca Mugur Isarescu a fost recrutat de catre Council on Foreign Relations (CFR) în 1990, la New York, pe cînd se afla la post. Conducerea CFR (organizatie controlata de familiile bancherilor evrei Rockefeller si Rothschild, sustinuti de J.P. Morgan) a recrutat destui specialisti, potentiali înlocuitori ai celor care guvernau la vremea respectiva în tarile est-europene. Controlul din start al pietelor est-europene era un scop bine determinat, în functie de indicatiile „specialistilor” CFR. Acest CFR actioneaza pe baza pîrghiilor financiare de care dispune organizatia, controlînd inclusiv Federal Reserve Bank, banca investita cu coordonarea rezervei federale a SUA si emiterea dolarului ca moneda, precum si principalele organisme financiare mondiale, FMI si Banca Mondiala. Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, pe tot parcursul anilor 1990-1992 s-a purtat un imens razboi mediatic de dezinformare în toate emisiunile economice, subliniindu-se greseala facuta de România prin plata datoriei externe si exemplificînd prin tari care au mari împrumuturi, dar un nivel de trai mai crescut, sugerîndu-se ca o tara se poate dezvolta prin împrumuturi înrobitoare. De altfel, principala forma de control al unei tari este cea financiara - specialitatea CFR. Pasul cel mai important facut de Mugur Isarescu, în conformitate cu dispozitiile CFR, a fost devalorizarea masiva a monedei nationale si împrastierea la o rata derizorie a tuturor creantelor României (ex.: Egipt, Irak), pas sustinut si de prim-ministrul impus de mass-media, de fapt de oculta financiara, Theodor Stoiojan, rasplatit ulterior cu un post la Banca Mondiala. Pentru îndepartarea eventualilor investitori necontrolati de CFR, în 1991 Stoiojan a nationalizat valuta aflata în banci, ceea ce a dus la un adevarat recul pentru investitiile straine, scapate de sub controlul si manipularea ocultei de la New York. Un alt aspect demn de mentionat l-au constituit jocurile interbancare „permise si încurajate” de Mugur Isarescu, derulate prin bancile aflate sub tutela CFR (Chase Manhattan Ro, ING Barings, ABN AMRO), prin intermediul carora importante fonduri valutare au parasit România. Ca nu si-a deziluzionat stapînii în postura de guvernator al Bancii Nationale a României, pozitie-cheie, de altfel, pentru finantele României, o dovedeste faptul ca este singurul român membru al renumitei Comisii Trilaterale. Acest organism, considerat de multi Guvernul Mondial din umbra, a fost înfiintat în 1972 de David Rockefeller împreuna cu Zbigniew Brzezinski. Tot împreuna, cei doi au ales aproximativ 300 de membri din America de Nord. Europa si Japonia, pe care îi considerau „semeni”. Acesti oameni se aflau la vîrtul piramidei în profesia lor, fie ea de natura Corporatista, Academica, Politica sau Mass-Media. Un exemplu al modului în care lucreaza acest organism îl reprezinta accederea lui Jimmy Carter la functia de presedinte al SUA, în 1976. O data instalat în functie, Carter a adus nu mai putin de 18 membri ai Comisiei în cabinetul de vîrf si în agentii guvernamentale. Cea mai buna descriere a Trilateralei apartine probabil reporterului Jeremiah Novak, în „Christian Science Monitor” (7 Februarie 1977): „Astazi, un nou val de economisti, lucrînd într-o organizatie cunoscuta sub numele de Comisia Trilaterala, se afla pe punctul de a crea un nou sistem economic international, unul proiectat de oameni la fel de inteligenti precum Keynes si White (n.n.: este vorba de autorii sistemului înfiintat în urma Conferintei de la Bretton Woods, din iulie 1944. ce a dus la crearea Fondului Monetar International si a Bancii Mondiale, ambii economisti de profesie). Numele lor nu sînt bine cunoscute, dar acesti gînditori moderni sînt la fel de importanti pentru vremurile noastre, pe cît au fost Keynes si White pentru ale lor. În plus, acesti economisti, precum si omologii lor din timpul ceiui de-al II-lea razboi mondial, lucreaza împreuna cu înalti demnitari guvernamentali. Si ce se discuta acum la cel mai înalte niveluri ale guvernului, atît în Statele Unite, cît si în strainatate, este crearea unui nou sistem economic mondial - un sistem ce va afecta slujbele în America si oriunde altundeva, preturile pe care consumatorii le platesc, libertatea indivizilor, a corporatiilor si natiunilor, de a intra într-un sistem economic cu adevarat planetar”. Sub conducerea lui Mugur Isarescu, Banca Nationala a României s-a facut vinovata de faptul ca nu a luat nici un fel de masuri, desi legislatia (care îi conferea obligatia de control si interventie) o impunea, în cazul marilor fraude bancare, de genul Columna Bank, Credit Bank. Banca Dacia Felix, Banca Internationala a Religiilor. De asemenea, desi BNR are o Directie de Supraveghere si Control Valutar, nu a luat masuri pentru repatrierea valutei, care, obtinuta în urma tranzactiilor, externe, nu a mai intrat în tara (cazul firmelor Pepsi, Qudrant, Coca-Cola, NAPPA, afacerile cu tutun, bumbac si industrie usoara). Faptul ca Isarescu a fost recrutat de CFR se poate sustine si prin imposibilitatea schimbarii sale din functie, indiferent de interesele politice, în pofida incidentei penale a unora dintre afacerile familiei sale cu cetateanul Heinrich Schorsch, banuit a fi agent dublu. Au existat presiuni în favoarea sa inclusiv din partea FMI si Bancii Mondiale, care au amenintat cu sistarea oricarei creditari în cazul schimbarii acestuia. Trebuie aratat ca numirea lui Mugur Isarescu ca prim-ministru al României, la sfîrsitul anului 1999, a contribuit la desavîrsirea marilor infractiuni desfasurate la Fondul Proprietatii de Stat, îndeosebi cele derulate cu infractorii israelieni, cum este cazul afacerilor lui Sorin Shmuel Beraru si privatizarii Hotelului Bucuresti (infractori Eliahu Rasin si Robert Badner, alaturi de Radu Sîrbu). Astfel, privatizarea Hotelului Bucuresti era anchetata la sfirsitul anului 1999 de Corpul de Control al primului-ministru Radu Vasile, sub conducerea secretarului de Stat Ovidiu Grecea, cînd presedintele României, Emil Constantinescu, da o adevarata lovitura de stat, destituindu-l pe premierul Radu Vasile si înlocuindu-l cu Mugur Isarescu. Imediat, secretarul de Stat Ovidiu Grecea a fost destituit Ia rîndul sau, iar controlul efectuat la FPS, care trebuia sa conduca la destituirea presedintelui Radu Sîrbu, a fost brusc stopat si Raportul inspectorilor guvernamentali s-a pierdut prin sertarele noului prim-ministru al României, în timp ce dubioasele afaceri de la FPS si-au urmat, nestingherite, cursul. Conducerea Bancii Nationale a României a cunoscut exact si la timp situatia, care devenea din ce în ce mai critica, de la Bancorex, dar nu a întreprins nimic. Pierderile Statului Român nu au constat numai în cele 2 miliarde de dolari care au disparut din România, desi BNR poseda toate pîrghiile necesare pentru a preveni scurgerile financiare din tara. Acestora li s-au adaugat sumele reprezentînd echivalentul creditelor clientelare oferite de Bancorex diverselor grupari mafiote si pe care BNR le-a acoperit prin cererile de preluare la datoria publica. În realitate, BNR, sub guvernarea lui Mugur Isarescu, a „protejat” falimentul Bancorexului, o banca mult prea puternica pentru gusturile marii finante mondiale, care trebuia sa dispara daca nu putea fi cumparata, caci România trebuia sa intre si ea pe fagasul globalizarii. Pentru aceasta, proprietatea de stat trebuia sa treaca în cea particulara, dar nu oricum, ci conform criteriilor, cerintelor si intereselor globale promovate de asa-numitul Grup Bilderberg. Tot ce s-a întîmplal în România post-decembrista poarta amprenta inconfundabila a conceptiei care sta la baza actiunilor acestei structuri suprastatale si care îi apartine unuia dintre fondatori, David Rockeffeller: „Sîntem în pragul unei transformari globale. Trebuie sa declansam o criza majora (economica, militara, politica, sociala, educativa, religioasa) si toate natiunile vor accepta Noua Ordine Mondiala”. De altfel, organizarea Grupului Bilderberg în 1954 a fost direct sprijinita de catre societatile secrete sioniste si mondialiste, de catre CIA, dar în primul rînd de catre Consiliul Afacerilor Externe (Council on Foreign Relations - CFR), cea mai puternica organizatie secreta oligarhica din SUA înfiintata înca din 1921, care activa deja pentru mondializare (sustinuta totodata de aceiasi doi bancheri evrei, Rockeffeller si Rothschild, co-fondatori ai Grupului). Grupul Bilderberg este coordonat de un comitet de conducere, compus din 39 de membri, care apartin si altor organizatii secrete mondialiste sau sioniste (Illuminati, marile loji masonice etc). Telurile principale ale organizatiei au fost formulate de la început de catre Printul Bernhard al Olandei - un guvern mondial pentru începutul Mileniului III, globalizarea economica mondiala (o lume unica) si o armata globala prin ONU. Cel mai puternic brat al grupului este însa Comisia Trilaterala (Europa Occidentala, America de Nord si Japonia), structura din care face parte, asa cum aratam mai sus, un singur român: Mugur Isarescu. Si astfel constatam ca cercul se închide, în sensul ca ne întoarcem la guvernatorul BNR si întelegem de ce aceasta banca nu a luat masurile care se impuneau în sistemul financiar-bancar românesc: pentru ca ar fi contravenit astfel intereselor structurilor globaliste, în care Mugur Isarescu a fost cooptat tocmai pentru a se actiona, prin el, asupra României. Asa se face ca, în 1997, la conducerea celei mai mari banci românesti, Bancorex, este numit evreul Andrei Florin Ionescu. Prima grija a acestuia a fost aducerea în functia de sef al Directiei Plasamente Bancare a evreicei Rachel Sargent, prin transfer de la Directia Securities a bancii ABN AMRO Rotschild, permitîndu-i-se astfel sa faca plasamente din capitalul bancii românesti de stat pe pietele externe. Pîna la falimentul bancii, cerut insistent Statului Român tot de organismele internationale, Rachel Sargent a avut grija sa disperseze banii bancii si, totodata, sa spioneze intens banca. Serviciul de securitate al Bancorex a tras serioase, dar inutile, semnale de alarma asupra urmatoarelor aspecte: Rachel Sargent a introdus în Bancorex, dupa orele de program, chiar si sîmbata si duminica, numerosi cetateni straini, a cerut si obtinut fisele tuturor marilor clienti, pe care le lua si acasa, a cerut si obtinut fisele bancii pe grupe de activitati, nu a prezentat rapoartele de deplasare în strainatate (lunar cîte 5 zile la Londra), a încercat sa intre în posesia datelor Directiei de Operatii Speciale (fise si conturi MI, SI, SRI, MApN, SPP, Transmisiuni Speciale etc). Trebuie aratat ca evreica Rachel Sargent nu a actionat singura în interiorul Bancorex, ci împreuna cu cel care chiar i-a semnat angajarea, vicepresedintele bancii, Dragos Andrei, care si el venea prin transfer tot de la banca ABN AMRO. Dragos Andrei a aprobat materiale si, totodata, a emis hotarîri ilegale (fiind presedintele Comitetului de Credite, ca urmas al lui Florin Andrei Ionescu, a dat multe/mari credite fara garantii sau, din contra, a sufocat firmele neprotejate politic); n-a recuperat nici unul din creditele neperformante; a stopat executarea unor creante neperformante; a încalcat normele Bancorex de angajare si promovare, laudîndu-se ca e prieten cu fiul presedintelui de atunci al României, Dragos Constantinescu, si cu seful SIE, Catalin Harnagea; a agreat ca Rachel Sargent sa angajeze straini pentru diverse expertize nefinalizate, cu tariful de 230 de lire sterline pe ora. A pierdut 40% din clientii bancii, inclusiv prin redirijare catre ABN AMRO BANK. La schimbarea din functie, Razvan Temesan lasa Bancorexului un volum de afaceri de 14.195 miliarde de lei, cu o pondere a creditelor restante de 7,9 miliarde, cu provizioane specifice de risc de 1.168,6 miliarde de lei. Banca era cotata de catre Thompson Bank Watch INC cu rating pe termen lung BBB si pe termen scurt A2, iar conducerea bancii era „bine vazuta” (well regarded). Analiza activitatii lui Florin Andrei Ionescu atesta, în schimb, ca 74% din creditele aprobate de el au fost neperformante; 68% din creante date la particulari; finantarea importurilor de petrol a fost preluata de bancile straine, Bancorex pierzînd numai în acest caz cam 60 milioane de dolari pe an prin demolarea acestei afaceri; a fortat lichidarea datoriilor pe care le avea Compania Nationala de Petrol; a primit de la buget 4.500 miliarde de lei, cu care a cumparat datoriile lui George Constantin Paunescu, încerecînd sa-l bage în faliment si transformîndu-l dintr-un bun platnic într-un rau platnic; Florin Andrei Ionescu n-a platit cele 507 milioane de dolari la extern, ba, mai mult, Bancorex a ramas si fara cele 10 rafinarii românesti, pe care le putea vinde cu aproximativ 2 miliarde de dolari, sau le putea exploata, ca banca, în contul Statului Român. Toate acestea s-au petrecut, evident, cu stirea si sub obladuirea lui Mugur Isarescu. Lovitura finala asupra Bancorex a fost data tot de Dragos Andrei, fostul angajat al bancii lui Rothsehild, el contribuind direct (împreuna cu Banca Mondiala si cu Fondul Monetar International) la închiderea bancii. În urma presiunilor emisarilor FMI si ai Bancii Mondiale, Statul a declarat falimentul celei mai mari banci românesti si l-a îndepartat pe Vlad Soare, noul presedinte numit între timp si care întocmise deja un plan de salvare a bancii. Banca Nationala a României l-a numit ca secretar general al Bancorex pe Alexandru Puscaciuc, al carui trecut esle legal de un alt evreu american, Gerald (Gerry) Guterman, cu care se combinase anterior, într-o tentativa de privatizare a Bancii Dacia Felix. Asa cum mentionam înca de la începutul acestei analize, o alta forta cu interese mondialiste care a patruns în societatea româneasca cu intentia de a o modela potrivit propriilor scopuri este masoneria de diferite rituri si apartenente. Un exemplu al modului de actiune al acesteia îl reprezinta ascensiunea a doua dintre figurile proeminente ale României de astazi, Dinu Patriciu si Calin Popescu-Tariceanu. În ceea ce îl priveste pe Dinu Patriciu, anul 1990 îl gaseste ca arhitect, cu o experienta de 15 ani în materie, amplificata de proiectarea de palate în Emiratele Arabe Unite pentru magnatii petrolului din zona. Prima afacere pe care a pornit-o în primavara lui 1990, o firma de arhitectura si decoratiuni interioare, nu a avut nici un temei legal, dar avea în spate sprijinul masoneriei, prin socrul sau, ca si Calin Popescu-Tariceanu, al carui tata vitreg era Dan Amedeo Lazarescu. Ambii au fost sprijiniti sa acceada în sferele de vîrf ale afacerilor si politicii, cu alte cuvinte ale Puterii din România. Este evident astazi pentru toata lumea ca, în pofida esecurilor electorale repetate, cei doi liberali au cazut mereu în picioare din punct de vedere al afacerilor. Activ în afacerile cu petrol înca din 1996, Dinu Patriciu a preluat controlul asupra grupului Rompetrol în 1998, cu sprijinul lui Sorin Ovidiu Vântu, care i-a transferat la momentul oportun, conform întelegerii, actiunile pe care acesta le achizitionase chiar de la PAS - asociatia salariatilor, care i-au cedat actiunile cu speranta ca astfel aveau sa fie protejati de atacul lui Patriciu. Rompetrol era „nava amiral” a comertului exterior românesc, fiind singurul contractor specializat în petrol si gaze care activa cu succes pe piata mondiala. Ani de zile, a adus în tara milioane de dolari rezultati din lucrarile de foraj si constructii-montaj în domeniul petrolier, executate în diverse tari ale
lumii. Afacerea Rompetrol a fost conceputa din start ca baza a unei strategii de destructurare a economiei nationale, caci ea a reprezentat începutul unei serii de lovituri succesive, care au dus la lichidarea întregului patrimoniu petrolier al României, una dintre averile strategice ale tarii fiind înstrainata prin jaf. Tandemul de astazi OMV - Rompetrol este expresia unui periculos monopol în industria petrolului, creat prin contributia decisiva a „elitelor” mondiale. Intrat de mai multe ori sub incidenta legii, dar niciodata condamnat, Dinu Patriciu continua sa fie obiectul scandalului Petromidia, izbucnit în 2004, fiind acuzat, din nou, de evaziune fiscala si spalare de bani într-un dosar deschis si în prezent. Astazi nu mai este un secret ca Dinu Patriciu si-a adjudecat Petromidia cu sprijinul PSD, dar legaturile dintre PSD si Patriciu au fost cimentate de înalte fete ale masoneriei românesti si nu numai. Astfel, sotia Marelui Maestru al Marii Loje Nationale din România, Eugen Ovidiu Chirovici, este directoarea financiara a holdingului patronat de Dinu Patriciu, iar multi dintre cei care conduc masoneria româna sînt angajatii lui (de exemplu Marele Trezorier, Ion Tanasie). Dupa cum se stie, Chirovici a fost un apropiat al PSD vreme îndelungata, fiind chiar ministru în cabinetul Nastase, iar în 2004 a trecut de partea lui Dan Voiculescu. În medii bine informate se sustine ca Patriciu este un apropiat al masoneriei rusesti si ca din aceasta postura ar fi mediat, alaturi de Eugen Ovidiu Chirovici, întîlnirea Marelui Secretar al Marii Loje Nationale a Rusiei, Alexandr Kondyakov, cu Calin Popescu-Tariceanu, în iunie 2006, în cadrul careia au fost discutate probleme economice care vizeaza în principal piata energetica. Alexandr Kondyakov a venit de mai multe ori în România, începînd cu 2003, anul constituirii Marii Loje Nationale, apoi în iunie 2006 si din nou în aprilie 2007. În sprijinul afirmatiilor referitoare la apropierea lui Dinu Patriciu de masoneria rusa vine si faptul ca la scurt timp de la întîlnirea româno-rusa, departamentul de Stat al SUA si-a dat acceptul pentru audierea unor martori în dosarul Rompetrol, redeschis în tromba, chiar pe teritoriul american, în interiorul Ambasadei României din Washington. Declaratiile acestora au fost folosite în probarea fraudarii Statului Român prin încasarea ilegala, de catre holdingul lui Patriciu, a creantei din Libia. Informatiile atesta faptul ca un al doilea scop al vizitelor repetate ale lui Alexandr Kondyakov în România, poate chiar mai important decît cel de natura economica, a fost cel de natura militara. Generalul GRU urmarea sa ia pulsul vechii retele a spionajului militar rus, pentru ca România nu este numai o miza economica, ci si una militara de mare importanta strategica, deoarece bazele americane instalate în tara noastra vor închide o linie care va „îndigui” avanpostul rusesc. România poate fi comparata cu un portavion fix, de pe care vor putea fi lansate atacuri pe o raza care se întinde din Caucaz pîna la Muntii Iranului. De aceea GRU, cu o insertie mult mai puternica decît KGB în spatiul românesc, vizeaza reactivarea cît mai multor cadre recrutate în perioada anilor ‘60 în timpul stagiilor de pregatire la Academiile sovietice, caci acestea au condus mari unitati si au avut în legatura un numar important de ofiteri din sistem. Ulterior, GRU si-a îmbogatit, în anii ‘80, structura informativa si a agentilor de influenta prin preluarea „dizidentilor”, „cresterea” acestora si plasarea lor în spatiul politic, dupa 1989. În aceste conditii, pentru a-si proteja interesele militare, este posibil ca Moscova sa întinda o „mîna” energetica Executivului de la Bucuresti, cu conditia sa obtina imunitate pentru oamenii sai. Constiinta înaltului sprijin de care beneficiaza i-a permis lui Dinu Patriciu sa înfrunte si chiar sa sfideze acuzele de tradare politica provocate de dezvaluirile aparute în presa cu privire la sponsorizarile masive facute în campania din 2004 catre PSD, aproape 2 miliarde de lei, conform propriilor declaratii.

Surse anonime: Basescu este extrem de grav bolnav

Nota: WikiLeaks Romania va prezinta aceste documente, fara sa-si asume in nici un fel vreo ideologie, partizanat politic. Raspunderea apartine autorilor articolelor, daca acestia au ales sa-si faca public numele.
TRAIAN BĂSESCU - ZILELE ACESTUIA SÎNT NUMĂRATE!
Începutul acestei săptămîni nu a fost unul de bun augur pentru Traian Băsescu. Conform informaţiilor noastre, starea de sănătate a presedintelui s-a agravat. Marţi el a avut una dintre cele mai grele zile. Conform agendei personale, marţi el ar fi trebuit să convoace şedinţa CSAT pentru elaborarea unei serii de trei hotărîri secrete privind proiectele de înzestrare a Armatei Române. Nu a fost în stare nici măcar să coboare din pat, în marea majoritate a timpului fiind într-o stare de somnolenţă, indusă de sedativele administrate de medicii SPP. Abia după orele 16, a avut un dialog, în biroul amenajat la vila de protocol în care locuieşte, cu şeful cancelariei prezidenţiale, Cătălin Avramescu.

Ca şi în cazul precedentei şedinţe a CSAT, şi momentul în care se va ţine următoarea va fi o surpriză, chiar şi pentru membrii acestui organism fantomatic. Întrunirea nu va fi anunţată înainte de desfăşurarea ei, pentru că, din cauza crizelor tot mai frecvente de boală pe care Matrozul le are, este riscant să fie anunţată o anumită dată, iar aceasta să nu poată fi respectată. Pentru că nu se simţea în stare nici măcar să vorbească la telefon, l-a pus pe Avramescu să-l sune pe Adriean Videanu, căruia i-a ordonat să finalizeze hotărîrea CSAT cu privire la Roşia Montană, pentru ca aceasta să fie adoptată la prima şedinţă. Probabil şi scandalul Monica Iacob Ridzi a constituit un important subiect al discuţiei între Bolnavul Naţional şi şeful cancelariei prezidenţiale, pentru că, după plecarea acestuia, Băsescu a făcut un efort şi a sunat-o, personal, pe Ridzi, căreia i-a spus să stea liniştită, că nu va păţi nimic.
Restul serii, pînă la orele 21, în jurul canapelei prezidenţiale, din cabinetul privat, au fost prezenţi medicii SPP cu care se sfătuieşte în privinţa limitării efectelor bolii, Aliodor Manolea, precum şi fiica sa mai mare, Ioana Băsescu. Conform informaţiilor scurse din spatele uşilor închise, Băsescu a cerut un pahar de whisky, de care nu s-a atins ("spunea că îi e rău numai cînd îl priveşte") şi a cerut SPP-iştilor să grăbească demersurile pentru aducerea din Indonezia a echipei medicale a doctorului Abid Nazir, de la clinica "Global Doctor International Medical Center". Din cel puţin 3 surse bine informate (printre care şi un general SPP), am aflat că Traian Băsescu mai are de trăit cel mult 2 luni.
Update in timp ce scriam acest comentariu:
Surse din Serviciile Secrete ne-au informat că, ieri după-amiază, s-ar fi produs inevitabilul: Traian Băsescu ar fi paralizat în întregime şi ar fi fost transportat, de urgenţă, la Spitalul Militar din Bucureşti. Tot ceea ce ştim este că prognoza referitoare la viaţa lui este sumbră!
sursa: AICI

WikiLeaks: Legaturile lui Basescu cu Al-Qaeda?!

Nota: WikiLeaks Romania va prezinta aceste documente, fara sa-si asume in nici un fel vreo ideologie, partizanat politic. Raspunderea apartine autorilor articolelor, daca acestia au ales sa-si faca public numele.

Raportul TG-621 al CIA releva fara echivoc legatura dintre Traian Basescu, SRI, SIE si teroristul Ahmad Al-Khalaf Shabib Dulaymi .

În luna aprilie a acestui an, a fost finalizat si adus pe masa Administratiei de la Washington DC un alt Raport care implica România - în fapt, pe presedintele ei - în sprijinirea terorismului international. Daca rapoartele precedente vorbeau despre conducerea, de catre Traian Basescu si altii, a unei ample retele axate pe contrabanda cu armament românesc era scos pe piata neagra a înarmarilor teroriste prin ROMARM.

Raportul cu nr. de identificare TG-621, întocmit de CIA în colaboare cu Serviciile de Spionaj militar din Europa, releva un fapt mult mai grav, pe care, de altfel, ziarul nostru îl mentiona înca de acum sase luni, în editorialul "SIE, probleme, ma?". Vorbeam atunci - cu nume, prenume, date de identificare, ora si secunda - despre faptul ca un nucleu de 10 arabi, dati în urmarire intercontinentala pentru participare la atacuri teroriste în SUA, au fost scapati de Razvan Ungureanu, la comanda presedintelui României, dupa ce au fost invitati la sediul SIE, unde, în schimbul întelegerii ca nu mai vin în România timp de 10 ani si dupa ce au predat absolut toate afacerile avute aici unor ofiteri ai acestui serviciu, au fost cadorisiti de seful SIE cu pasapoarte false si urcati în avion, cu destinatia Noua Zeelanda. Revenind la Raportul TG-621, el vine în completarea informatiilor detinute de noi si, mai mult de-atît, le si confirma. Sa vedem ce contine Raportul (o data cu divulgarea datelor prezentate în Raport, Basescu are tot dreptul, personal dar nu si constitutional, de a ne acuza, ca jurnalisti, ca încalcam Siguranta lui, însa, din pacate, îi dam o veste proasta: avem acces acolo unde Coldea nu are si, daca am intrat în posesia unui document al unui Serviciu Secret american, înseamna ca avem si acceptul de a publica fragmente din el): "Ahmad Al-Khalaf Shabib Dulaymi ofera sprijin financiar, material, sau tehnologic catre Al-Qaeda în Irak.
În martie 2009, Al-Dulaymi a organizat contrabanda de arme de proveninenta româneasca si explozibili în Irak, din Siria, printr-o întreprindere din Regatul Unit si prin ROMARM.
În ianuarie 2010, Al-Dulaymi a stabilit o întîlnire cu Traian Basescu
În februarie 2010, ministrul de Interne al României a prezentat presedintelui un Raport al implicarii lui Al-Dulaymi în contrabanda cu alcool pe teritoriul Ro-mâniei. Presedintele i-a transmis ministrului ca situatia e sub control si ca Al-Dulaymi este un prieten al României, în conditiile în care Statele Unite transmisesera, înca din 2007, Serviciilor Secrete ale României ca Al-Dulaymi este suspect de finantare a Al-Qaeda. La sfîrsitul anului 2008, Al-Dulaymi a acordat sprijin financiar Al-Qaeda prin acordarea de fonduri pentru familiile luptatorilor ucisi în Irak.
Bucurestiul este centrul de sprijin al Al-Dulaymi
Începînd cu jumatatea anului 2007, Al-Dulaymi a fost seful retelei Al-Qaeda din Europa, alcatuita din 2 celule, inclusiv una în Bucuresti, care au finantat Al-Qaeda în Europa prin contrabanda de arme si alcool. Al-Dulaymi este responsabil cu formarea, echiparea si prezenta luptatorilor straini în Irak, prin recrutarea de musulmani din România, pentru a ajuta Al-Qaeda prin fonduri obtinute din contrabanda cu arme sau pentru a lupta împotriva Fortelor Multinationale din aceasta tara. Începînd cu sfîrsitul lunii decembrie 2006, Al-Dulaymi a înlesnit transferul de bani din România catre un mijlocitor Al-Qaeda din Fallujah, Irak. În plus, fata de furnizarea de resurse financiare, materiale sau de sprijin tehnologic catre Al-Qaeda, Al-Dulaymi presteaza servicii pentru Osama Ben Laden. La sfîrsitul lunii ianuarie 2010, Al-Dulaymi l-a introdus în România, cu sprijinul lui Traian Basescu, care a si participat la întîlnire, pe Abu Ayyub al-Masri, locotenentul lui Ben Laden". (Va urma)

SIMONA FICA (Bucuresti),
ROBERT HORVATH (Washington)

WikiLeaks Romania: Cenzura presei

Cenzura presei, o idee draga lui Basescu si PDL!
Preşedintele României, Traian Băsescu, prin purtătorul său de cuvânt, Valeriu Turcan – soţul deputatei Partidului Democrat Liberal Raluca Turcan – a reclamat miercuri Realitatea TV la Consiliul Naţional al Audiovizualului, cu EXACT o zi înaintea discutării, joi, în plenul acestui Consiliu a prelungirii licenţei de emisie pentru încă nouă ani a acestui post de televiziune extrem de critic cu actuala putere. Scandalul declanşat de presupusa implicare a lui Traian Băsescu şi a unora dintre acoliţii săi în tenebroasa afacere a energiei electrice ieftine pentru ALRO este motivul reclamării la CNA a Realităţii TV şi a realizatoarei emisiunii “Ora de Foc”, Oana Stancu.
Pâra şefului statului român, a cărei argumentaţie seamănă foarte mult cu reclamaţia prin care acesta târa un ziar prin tribunale în urmă cu doi ani, a fost depusă la CNA, deşi Realitatea TV a insistat asiduu pe lângă purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale să ofere un punct de vedere în numele şefului statului român cu privire la tenebrosul subiect legat de ALRO. În pofida inistenţelor Realităţii TV, oficialul Cotrocenilor a apelat la modul de lucru care l-a făcut prea-bine cunoscut printre ziariştii acreditaţi la Palatul Cotroceni: nu a răspuns la telefon.
Trei membri ai
CNA - ce pare că s-a transformat într-un tribunal al inchiziţiei audiovizualui românesc- trimişi acolo de actuala putere, Narcisa Iorga (PDL), Gelu Trandafir (Traian Băsescu) şi Attila Szasz (UDMR) şi unul de opoziţie, dar şi din partea opoziţiei, Dan Grigore (PNL), par să fie la un pas de a înclina balanţa spre neprelungirea licenţei de emisie a Realităţii TV.
Anterior, marţi, la propunerea a patru membri ai CNA s-au opus reînnoirii atunci a licenţei de emisie a Realitatea TV amânând decizia pentru joi, după cum transmitea
Pagina de media a jurnalistului Petrişor Obae.
Redăm câteva dintre argumentele oponenţilor aparenţi ai reînnoirii licenţei de emisie a Realitatea TV:
Dan Grigore:
“Postul are nevoie de o prelungire de licenţă. De-a lungul timpului, credibilitatea noastră a fost în suferinţa pe acest post (...)Dacă se discută astăzi eu am să votez împotriva. Eu vreau mai întâi să văd proiectul. Cer încă două zile de gândire, tocmai pentru că este vorba de un astfel de post. E un semnal în plus pe care trebui să îl dăm postului că lucrurile nu pot merge ca până acum.”
Gelu Trandafir:
“E o problemă de încredere, în relaţia mea cu acest post. În ultimu an şi jumătate, ne-am întâlnit în diferite formule. Credibilitatea ţine şi de apariţia acestor stenograme, dintre cel care patronează acest post şi reprezentanţi ai echipei editoriale. Am văzut un dispreţ faţă de libertatea de exprimare care este garantată de lege.”
Attila Szasz:
“Am văzut proiecte de solicitare de licenţă mai bine conturate la staţii mici din teritoriu.”
Narcisa Iorga:
“Noi avem obligaţia de a proteja orice post de ingerinţele patronatului în politica editorială. Dacă noi acceptăm ca e normal să fie o ingerinţă din partea patronatului, nu cred că este ok. Propun să amânăm votul până la prezentarea grilei (...) De la momentul în care Realitatea TV a primit licenţa CNA şi până azi, climatul editorial s-a degradat foarte tare, şi cu voia noastră s-a încercat aşa ceva, ăsta este motivul pentru care voi vota împotriva proiectului de prelungire. (Lui Christian Mititelu care observase c[ CNA nu a tratat în acleaşi fel TVR -n.r.):Îmi pare rău că dumneavoastră, ca membru CNA, aveţi poziţia pe care au avut-o toţi „avocaţii” domnului Vîntu la Antena3 şi Realitatea."
Acuzele din reclamaţia lui Băsescu – prin Turcan – seamănă mult cu cele din
cererea de chemare în judecată a ziarului Cotidianul., de acum doi ani.
Redactorul şef al Gazetei Sporturilor, Cătălin Tolontan a observat,
pe blogul său tolo.ro, ceva în legătură cu Narcisa Iorga: “Dar pe CNA cine il apara de interferenta politicului, de vreme ce in campania electorala Narcisa Iorga a lucrat in sediul candidatului Traian Basescu?”. Narcisa Iorga a condus Realitatea Tv într-o perioadă în care nu depăşea un rating infim, faţă de astăzi când se plasează pe locul 3 în topul audienţelor.Pe Dan Grigore şi pe Traian Băsescu îi leagă amintiri comune extrem de plăcute, cum este acela al decorării membrului CNA, ca pianist, cu cea mai înaltă deocraţie a statului român: Marea Cruce a Ordinului Naţional “Steaua României”.

Administraţia Prezidenţială a reclamat Realitatea TV la CNA pentru emisiunea cu stenogramele ALRO
Administraţia Prezidenţială a reclamat postul Realitatea TV la CNA, pentru emisiunea "Ora de foc" din 25 octombrie, considerând că a adus prejudicii de imagine şefului statului prin modul în care au fost prezentate informaţiile din dosarul ALRO, relatează
Realitatea TV.
"Ca urmare a acuzaţiilor grave de implicare în dosarul ALRO aduse Preşedintelui României în emisiunea "Ora de Foc", moderată de doamna Oana Stancu la postul Realitatea TV, luni, 25 octombrie a.c., începând cu ora 21.00, Administraţia Prezidenţială semnalează faptul că postul menţionat a încălcat principiile unei informări corecte şi a adus în mod vădit intenţionat prejudicii de imagine şefului statului", potrivit sesizării Administraţiei Prezidenţiale, semnată de purtătorul de cuvânt al preşedintelui Traian Băsescu, Valeriu Turcan.
De asemenea, în reclamaţia trimisă la CNA se face referire şi la un clip de promovare a emisiunii "Ora de Foc" considerat a fi "defăimător" la adresa preşedintelui Băsescu. "Folosirea unui clip de promovare a emisiunii cu mesaje de genul: "Afaceri de miliarde de euro, interese de partid puse înaintea intereselor naţionale. Corupţie la cel mai înalt nivel. În această seară la "Ora de Foc" dezvăluim în exclusivitate cum funcţionează maşinăria de făcut bani a PD-L şi a şefului statului. Reţeaua oamenilor Preşedintelui", "Îţi arătăm cum îşi controlează afacerile băieţii deştepţi din energie şi ce legături politice şi de afaceri ilegale şi imorale sunt între Băsescu - Udrea - Cocoş - Stolojan şi alţii, implicaţi într-unul din cele mai mari dosare de crimă organizată din România", este defăimător la adresa Preşedintelui României, aducând injurii grave şi lipsite de orice fundament", se arată în sesizarea Administraţiei Prezidenţiale.
Astfel, în sesizare se arată că "presupusa implicare a Preşedintelui României este nefondată şi lipsită de probe, iar postul Realitatea TV încalcă principiile unei informări corecte prin modul tendenţios în care au fost prezentate evenimentele legate de firma ALRO în asociere cu Preşedintele României, inclusiv prin folosirea unor titluri precum "4 milioane de euro, intrarea la Cotroceni"".
Totodată, în adresa remisă CNA se precizează că preşedintele Traian Băsescu nu a fost cercetat în dosarul la care s-a făcut referire în respectiva emisiune. "Nicio secundă, pe parcursul cercetărilor, şeful statului nu a fost acuzat de ceva, lucru ignorat de Realitatea TV şi de moderatoarea Oana Stancu. De asemenea, în cadrul emisiunii, moderatoarea a ignorat decizia Parchetului, de neîncepere a urmăririi penale faţă de toate persoanele ale căror nume au fost menţionate în emisiune. Realitatea TV s-a substituit instanţelor de judecată, dând verdicte privind presupuse activităţi ilegale într-un caz în care Parchetul deja a dispus neînceperea urmăririi penale", potrivit Administraţiei Prezidenţiale.
Purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei mai arată, în sesizare, că nu a putut să prezinte în cadrul emisiunii "Ora de foc" punctul de vedere al Administraţiei Prezidenţiale. "Deşi realizatoarea emisiunii "Ora de Foc" a solicitat un punct de vedere al Administraţiei Prezidenţiale cu privire la acest subiect, în momentul în care, în calitate de purtător de cuvânt al Preşedintelui României, am încercat să clarific situaţia, moderatoarea a afişat o atitudine ostilă şi părtinitoare, fără a-mi acorda o şansă reală de a exprima poziţia instituţiei prezidenţiale", spune Valeriu Turcan.
Purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei mai arată că "titlurile tendenţioase şi acuzaţiile nefondate", precum "Trafic pe filiera Cocoş - Cotroceni", au fost reluate şi în cadrul jurnalelor de ştiri la postul Realitatea TV în cursul dimineţii de marţi, 26 octombrie.
În consecinţă, Valeriu Turcan solicită CNA să analizeze dacă emisiunea "Ora de Foc", difuzată luni
25 octombrie .

România in pericol etnic. Cum se distruge Statul National (IV)

Nota: WikiLEaks Romania va prezinta aceste documente, fara sa-si asume in nici un fel vreo ideologiesi partizanat politic. Raspunderea apartine autorilor articolelor, daca acestia au ales sa-si faca public numele.


ROMÂNIA VA DEVENI GROAPA DE GUNOI ETNIC A EUROPEI! (4)


Liderii tiganilor vor înlocuirea lui „rom“ cu „indirom“!
Asa cum am mai precizat, articolele premergatoare ale studiului „Tiganii – o iminenta bomba politica a Uniunii Europene“ au fost publicate în diverse reviste, între 2005-2007, iar, în 2008, în Neamul Românesc [70]. Dar trimisesem acel studiu spre tiparire si altor organe centrale de presa, de mare tiraj, care, însa, nu au dat curs solicitarii mele.
Doar Jurnalul National s-a folosit de un pasaj – dar abia în numarul din 16 martie 2009 –, pentru a-si sustine campania initiata în sensul propunerii pentru care militasem de peste un deceniu, iar senatorul P.R.M. Gheorghe Funar si senatorul P.S.D. Adrian Paunescu înaintasera, în 2008, tot în acest scop, un proiect de lege respins de Parlamentul ticalosit: eliminarea vocabulei „rom“ si utilizarea exclusiva a cuvântului „tigan“. E-adevarat ca autoarea materialului face trimitere la articolul meu publicat în 2005: «Sociologul Vasile Zarnescu considera ca folosirea termenului „rom“ constituie un atentat la imaginea României si atrage atentia ca, pentru straini, între a vorbi în limba „romanes“ si a vorbi „romanes-te“ nu este nici o diferenta semnificativa, având în vedere ca multe documente nu au diacritice» [71].
Dar, prin primavara anului 2009, în urma unor noi crime comise de tigani în Italia, s-a reluat viguros presiunea contra tiganilor de acolo si, prin tranzitivitate politica, implicit, contra românilor si, în genere, a României – asa cum se releva si în retrospectiva sumara de pe site-ul 9AM [72]. Întrucât aceasta denigrare a tarii devenise absolut demonstrabila si pe deplin condamnabila, analistul Moise Guran promisese, atunci, în emisiunea sa de la Antena 3, drept una dintre formele sale de protest contra acestei situatii, ca «nu va mai pronunta cuvântul „rom“, ci exclusiv „tigan“». Sa vedem cât îl va tine curajul si daca, cumva, C.N.A. si C.N.C.D. vor avea tupeul sa îl amendeze! Între timp, a plecat la TVR1; sa vedem daca-si va tine angajamentul si aici.


Este reconfortant sa constat ca, totusi, în ultimele luni, si pe alte posturi TV atât invitatii, cât si moderatorii au reînceput sa rosteasca tot mai frecvent cuvântul „tigan“, dar îl alterneaza, totusi, suparator de mult, cu „rom“ – ca prin anii 2000-2003, cum am relevat în materialele din 2005-2006 pe tema tiganilor [73]. Intercalarea facaturii „rom“ o mai fac, evident, pentru ca au ajuns sa se teama de penalizarile C.N.A.-ului si C.N.C.D.-ului. Ceea ce denota ca militantismul meu privind eliminarea facaturii „rom/rrom“ si al altora care l-au acceptat si sustinut – precum cei sus-mentionati – a început sa dea roade.
Între timp, se pare ca unii lideri ai tiganilor, remarcând campania tot mai virulenta dusa contra lor în presa straina si interna, au intrat în panica si au început, totusi, sa dea semne cum ca le vine mintea la cap si si-au propus sa-si schimbe „numele“ etniei, constienti ca a devenit un demers necesar. Dar nu au acceptat una dintre propunerile avansate de mine, de exemplu, sa-si zica, „gerrmani“ (care le era cea mai utila), ci au recurs tot la o facatura: sa-si zica „indiromi“ [74]! E un hibrid caraghios si inacceptabil pentru noi, întrucât tot se mentine vocabula „rom“. Chiar „împaratul“ tiganilor, Iulian, a calificat-o drept o idee „nastrusnica“, desi tiganul parvenit Madalin Voicu – care este si „presedintele de onoare al tuturor tiganilor“, nu ca Bercea Mondialu’, care este doar presedinte si sferto-analfabet [75] – o sustine, adaugând, în stilul sau ipocrit-pervers, tot felul de aberatii [76]. Pentru a realiza un compromis provizoriu, eu le propun termenul „inditigan“, ca fiind cel mai potrivit, deocamdata! Sau, daca nu se supara indienii, sa-si zica „neoindieni“!


Un lingvist tigan cinstit „se da pe brazda“
Referitor la denumirea aleasa deliberat cu scop denigrator, „rom/rrom“, elocvent este faptul ca, de exemplu, unul dintre tiganii cercetatori ai problemei, Lucian Cherata, în revista Lamura, atesta ca vocabula „rom“ nu este reprezentativa pentru a se denumi etnia si, în nici un caz, pentru a consemna echivalenta cu denominatia „barbat“ în unele argouri tiganesti – cum pretind, în majoritatea lor, ideologii tiganilor. Practic, el denunta, implicit, aceasta pretentie aratând ca particula „dom/lom“ desemneaza, preponderent, calitatea de „domn, stapân (al casei), barbat, sot“. Si conchide: „Consideram ca lamurirea etimologiei cuvintelor tigan si rom (rrom) prezinta o importanta speciala atât în plan stiintific, cât si în plan social, prin folosirea corecta a lor si eliminarea confuziilor de orice fel. Prin acest demers se reda tiganilor apelativul lor istoric (tigan) cu semnificatia lui corecta si ramâne cu sensurile initiale cel de-al doilea apelativ (rom/rrom), în înteles mai restrâns, acela de identificare la nivel familial si comunitar“ [77].
Evident, ultima fraza, referitoare la „cel de-al doilea apelativ (rom/rrom)“, nu constituie decât o concesie – contradictorie, în esenta – facuta liderilor tigani agresivi, sustinatori ai facaturii „rom“ si beneficiari ai fondurilor europene, deoarece, cum se stie, „la nivel familial si comunitar“ tiganii se apeleaza între ei exclusiv prin cuvântul istoric tigan! Când se cearta sau chiar când se apeleaza amical între ei, nu-si zic „Bai, romule!“, ci „Bai, tigane!“ Elocvent pentru acribia stiintifica actuala a lui Cherata este si faptul ca e singurul dintre tiganii care îl citeaza pe istoricul George Potra, unul dintre reputatii cercetatori, din etapa interbelica, ai problemei tiganilor. Mai mult, în tot articolul sau, Lucian Cherata scrie, consecvent si cinstit, „tigani“, limba „tiganeasca“ etc., si nu vorbeste de „romi“, „limba romani/romali/romanes“. De aceea, este cu atât mai regretabila atitudinea unuia, Florin Stama, care, în recenzia unei carti a lui Cherata, scrie – la fel de consecvent, dar necinstit – despre faptul ca autorul ar vorbi despre „poporul rrom“, „cultura rromani“. E-adevarat ca, în anii anteriori, Cherata scrisese, si el, „Gramatica limbii rromani“, „Dictionarul limbii rromani“ etc., dar se vede treaba ca, între timp, s-a dumirit ca nu exista nici o limba „rromani“, ci doar „limba“ tiganeasca. Dan Lupescu, directorul fondator al revistei Lamura, în Cuvântul înainte la cartea recenzata, se vrea mai neutru, mai „echidistant“, si scrie: „…rromi, conform denumirii oficiale, tigani, dupa cum sunt îndeobste cunoscuti“ [78]. „Echidistanta“ sau neutra, tot atitudine ipocrita, nestiintifica si antiromâneasca se cheama ca este! Chiar daca se face trimitere la o pozitie „oficiala“ – caci, atâta vreme cât „oficialii“ au fost unii ca exponentii „sistemului ticalosit“ Andrei Plesu si Petre Roman, nu înseamna ca au adoptat o pozitie stiintifica, ci doar una politica, prin care si-au dovedit lichelismul deplin fata de organismele internationale.


România va deveni groapa de gunoi etnic a Europei
Oricum, trebuie sa admitem ca am depasit un obstacol si am dobândit un mare succes în consens cu demersul meu: însisi capii „încoronati“ ai tiganilor admit, acum, ca vocabula „rom/rrom“ denigreaza România si vor sa o înlocuiasca! Aceasta atitudine pozitiva este de natura sa îmi aduca satisfactii morale si profesionale, întrucât este, în fond, si un succes al militantismului si consecventei în aceasta polemica, derivate din Sociologia militans, în care, dupa cunostinta mea, am actionat – pâna de curând – singur contra propagandei insidioase a tiganilor. Dintre ziaristi, am fost sprijinit, tacit, de Victor Roncea si, în mod expres, de Dania Dimitriu. Evident, îmi exprim, înca o data, deosebita recunostinta fata de editorii care mi-au publicat studiile: Marian Oprea – directorul revistei Lumea Magazin, Marius-Albin Marinescu – directorul revistei Justitiarul, Ilie Neacsu – directorul revistei SANTINELA, si regretatul carturar si mare patriot Artur Silvestri – fondatorul Asociatiei Române pentru Patrimoniu.
Într-adevar, de la studiul „Ubicuitatea razboiului axiologic“ (cf. nota 1) – în care avertizam, pentru prima data în mod public, asupra pericolului degradarii imaginii României prin acceptarea facaturii „rom/rrom“ –, nu am mai întâlnit o alta pozitie de respingere din partea sociologilor a acestei masinatii. Dar, daca bulibasii reprezentativi ai tiganilor au acceptat ca trebuie sa renunte la facatura „rom“, de ce, atunci, unii din „comunitatea sociologilor“ înca se mai cramponeaza de aceasta vocabula agresiva si o folosesc în textele lor, chiar programatice?! Fireste, cu atât mai mult este de datoria sociologilor români – dintre care, întâmplator sau nu, unii s-au situat la începuturile curentului prin care s-a lansat facatura „rom“ [79] –, ca, acum, sa militeze pentru înlaturarea acestei impardonabile greseli, care concura la devalorizarea României si, în genere, a limbii române si a românismului – care constituie valori ale Patrimoniului National. De exemplu, pentru a-si fatui „teoriile“, împodobite cu concepte „noi“, liderii tiganilor au împrumutat notiunea de „incluziune“ din matematica, pentru a vorbi de „incluziunea rromilor“ cu sensul de „integrarea tiganilor“ – evident, fara sa fie nevoie de aceasta substitutie ilicita si nenecesara! Or, unii dintre sociologi, în loc sa combata cu toata energia aceasta impostura „stiintifica“, au preluat facatura „conceptuala“, care, din pacate, ca orice prostie, a început sa se raspîndeasca si printre oficiali [80], întrucît, cum se stie, prostia este contagioasa, iar actualii oficiali fac din ignoranta o virtute; de exemplu, Titus Corlatean, care nu este matematician, sociolog sau filolog, ci doar jurist si vicepresedintele P.S.D. si presedintele Comisiei de politica externa din Senat, a spus la emisiunea „Stirea zilei“, din 12 oct. 2010, la 20 h si 10 min, referindu-se la o reglementare europeana: „…programul de incluziune sociala…“.
În mod similar, comunitatea sociologilor a dovedit aceeasi inertie inclusiv la lansarea brandului de tara Explore The Carpathian Garden, facut printr-o excrocherie comisa de o firma spaniola, care a cerut circa 900 de mii de euro [81] pentru un logo plagiat care costa 0,75 €, dupa cum s-a demonstrat, convingator, într-o emisiune „Sinteza zilei“! Or, prin grafia numelui tarii în respectivul „brand“, România este, o data mai mult, denigrata, caci este scris „ROMania“, iar frunza de deasupra nu reuseste sa mascheze insanitatea. Aceasta grafie trimite vizual – în mod evident si cu dezinvoltura, prin literele scrise cu majuscule ROM – la denominativul „rom“, sporind – cu concursul Guvernului român! – diversiunea ca românii ar fi tigani. Ca atare, este obligatia morala si necesara a guvernului sa interzica imediat folosirea respectivului „brand de tara“ – aducator de beneficii pecuniare celor care l-au clocit, dar pernicios pentru România! Chiar daca ministrul beneficiar al logo-ului incriminat are o parere contrara: „O facatura interna sau externa, pentru a face praf un lucru facut în folosul tarii“ [82]!
Scandalul amplificat de expulzarea intens mediatizata a tiganilor din Franta a întarit si mai mult confuzia insinuata de vocabula „rom“. Pericolul cel mai mare al demersului rasist al lui Nicolas Sarkozy, prin retrimiterea tiganilor îndeosebi în tara noastra, rezida în faptul ca – dupa ce a ajuns groapa de gunoi industrial a Europei, de gunoi imoral prin afluirea de pederasti si pedofili protejati ca minoritati „sexuale“, prin invazia mafiotilor cu „gulere albe“, numiti „investitori strategici“ – se întrevede riscul major ca România sa devina groapa de gunoi etnic a Europei, ajungînd sa fie, realmente, cloaca maxima europeana. Deoarece, asa cum am mai relevat, Franta si Germania au mai trimis în România – discret, e-adevarat, si cu concursul conducatorilor nostri obedienti – tigani care nu emigrasera numai din România, ci si din alte tari – sub pretextul straveziu ca, întrucît plecasera de mult de la noi, nu mai vorbeau bine româneste si nici nu mai aveau actele de identitate doveditoare!
Între timp, din cauza, pe de o parte, a presiunii tarilor exportatoare de tigani, a tolerantei românilor – a omeniei lor proverbiale, dar care trebuie sa fie, în aceste vremuri tulburi, precedata de mai mult discernamînt – si, pe de alta parte, a prea permisivei legislatii referitoare la imigrare si la acordarea azilului politic, România a început sa fie invadata de tiganii proveniti îndeosebi din tarile rascolite de razboi ale fostei Iugoslavii. De exemplu, Naio Adzovic, din Muntenegru, ziarist si scriitor, rezident în Casilino (Italia), care a primit azil aici în 1991, declara: „Multi nu mai avem o tara în care sa ne întoarcem, fiindca ea nu mai exista“ [83]! Tiganii de acolo – din Croatia, Bosnia, Muntenegru, Kosovo etc. – s-au refugiat, preponderent, în Serbia. Iar sîrbii care, si ei, au parasit celelalte tari componente ale ex-Iugoslaviei si s-au stabilit în Serbia, îi alunga pe tigani de aici, ca sa le ia locul. Astfel ca tiganii din aceasta zona vin unde stiu ca frontiera spirituala, afectiva si politica este penetrabila, ca exista ospitalitate, legislatie permisiva si vamesi sau graniceri usor coruptibili: în România, unde vin si spun „Vrem la voi. Azil! Suntem tigani“ [84]!
Pe de alta parte, în ultimii ani, liderii tiganilor au „uitat“ sa mai apeleze la diversiunea piezisa cu „rrom“. Si, dupa ei, televizionistii slugarnici vorbesc si scriu despre „romi“ cu o nonsalanta proprie „idiotilor utili“. Dar utili pentru cine? E-adevarat ca, în ultima vreme, îndeosebi dupa scandalul tiganului Mailat, tot mai multi ziaristi au prins curaj si scriu din ce în ce mai frecvent „tigani“ în loc de „romi“. Deocamdata, proportia folosirii vocabulei ilicite „rom“ variaza de la a o utiliza exclusiv, ca în publicatiile obediente Puterii, precum Evenimentul zilei, revista 22 si, în urma cu patru ani, Adevarul [85], si pîna la a utiliza aproape exclusiv denumirea corecta de „tigan“, ca în revista Academia Catavencu [86] si în ziarele Adevarul [87] si Ultima ora [88]. Dar, înca este preponderenta folosirea ipocrita – si, mai ales, de frica C.N.A., C.N.C.D. si a O.U.G. 31/2002 – a ambelor denominatii, „romi/rromi“ si „tigani“, ca pe Agentia Mediafax [89], ca în Gândul [90] sau ca în articolul cel mai recent despre denigrarea românilor din presa elvetiana, referitor la „românii soareci-hoti“ [91].

Discriminarea terminologica a tiganilor în Franta
Initiativa scandaloasa si premeditata a Italiei de a demola sau chiar incendia satrele tiganilor si a-i alunga în România, începuta acum doi ani si înca în derulare, a fost reeditata prin „scandalul“ european provocat de Franta prin alungarea tiganilor catre Bulgaria si, îndeosebi, România. Dar de ce nu si în celelalte tari Central si Est europene, din care emigrasera tigani? De exemplu, din Ungaria, unde sunt la fel de multi ca în Bulgaria si, proportional, mult mai multi decît în România?! În urma cu circa un deceniu, fusese schitat, cam la fel, un scandal european provocat de emigrarea tiganilor localitatii Zamoly, din Ungaria, în Franta, unde cerusera „azil politic“, întrucît fusesera  agresati de organizatii extremiste unguresti [92]!
De aceea, acum este si mai oportun momentul ca toate mass media sa elimine, cu promptitudine si curaj, din limbaj vocabula „rom“. Aceasta cu atît mai mult cu cît în tarile europene în care exista cuvîntul „tigan“ în variantele locale – zigeuner, zingaro, tzigane, gitano, gypsie etc. –, se foloseste denumirea de „tigan“ pentru tiganii lor, dar vorbesc de „romi“ cînd e vorba de tiganii veniti din România si, în genere, din tarile est-europene. Aceasta diferentiere terminologica accentueaza, înca o data, confuzia dintre români si tigani, în dublu sens: odata prin extinderea calificativului de „tigani“ asupra românilor si, apoi, prin consolidarea similitudini fonetice si grafice dintre „rom/roma“ si români. Ca atare, se „legitimeaza“ insinuarea ca, în esenta, românii ar fi tigani, asa cum, pe de o parte, zic mass media din Bulgaria, Ungaria, Italia, Franta, Perfidul Albion etc. si cum, pe de alta parte, zic însisi tiganii aflati în strainatate: ca, de vreme ce sunt cetateni români, iar ei ar fi „romi“, sunt, deci, români! În scopul realizarii acestei substituiri a servit si pretentia liderilor tiganilor de a spune ca „limba“ tiganeasca – desi nu este o „limba“ în sensul calificat al termenului – s-ar numi „limba romani“ sau, în ultimii 4-5 ani, chiar „romanes“ (!). Consecinta grava este ca s-a ajuns ca dictionare prestigioase ca Merriam Webster sa scrie: „Definition of TZIGANE = 1) gypsy si 2) „romany“ [93]!
Elocvent, în acest sens, este ca, imediat dupa începerea campaniei contra României de catre Sarkozy, prin expulzarea tiganilor, în „prestigiosul“ Le Figaro a aparut grupajul Dossiér special, cu articole despre tigani, pe care-i numeste consecvent „roms“ pentru a-i defini pe cei plecati din România si din „Est“, dar scrie si despre tziganes, cînd se refera la tiganii din Franta. Ce parere au sinecuristii de la Consiliul „National“ pentru Combaterea Discriminarii, de la Consiliul National al Audiovizualului, vorbetii de la TVR, TV Antena 3 s.a. despre asemenea titluri frantuzesti „discriminatorii“: Les Tsiganes séduits par le culte évangélique, Les Tsiganes français pâtissent de l’image des Roms de l’Est, Avec les Roms de retour en Roumanie, Roms: 2 Français sur 3 approuvent Sarkozy, L’Europe et ses Roms: entre fermeté et politique d’intégration, Gens du voyage, Roms: une réalité méconnue, L’Italie ferme un à un les campements de Roms, 9.000 Roumains ont déjà quitté la France cette année; etc. etc.?! [94]. Vedeti ce rasism local practica francezii? Se vaita revoltati tare ca Les Tsiganes français pâtissent de l’image des Roms de l’Est, adica „Tiganii francezi patimesc din cauza imaginii romilor din Est“. Dar daca dati click pe hyperlink-ul în franceza, va duce pe un titlu usor schimbat: «L’image des Roms de l’Est nuit aux Tsiganes français»; care, însa, acum are un sens si mai grav: „Imaginea romilor din Est dauneaza tiganilor francezi“! Deci, la ei tiganii sunt tsiganes, dar la noi tiganii sunt „romi“. Si de ce sa nu spunem si noi: „Comportamentul tiganilor dauneaza grav imaginii României!“ Pentru ca ne amendeaza C.N.A. si C.N.C.D.?! Adica nu putem face dreptate în tara noastra din cauza unor minoritari care ne prejudiciaza pe tot globul? Iata ca, într-adevar, democratia noastra „originala“ a devenit dictatura minoritatilor! Daca nu le convine, repet si eu ca si alti ziaristi – ca, de exemplu, Mircea Badea, de la Antena 3 – si nenumaratii forumisti, sa se duca în Franta, în Italia, Anglia, Germania, Spania – tari cu democratie consolidata de secole, cu stiinta pedagogica pusa la punct si cu puscarii ergonomice, în care se respecta drepturile omului. În plus, forumistii, fiindca beneficiaza de protectia anonimatului, au, în cvasitotalitatea lor, o pozitie absolut radicala contra tiganilor – ceea ce este o stare de spirit inflamanta, potential si iminent periculoasa, similara celei din Ungaria, unde exista temerea unui iminent razboi civil [95]. Si, pentru a nu se itera situatia ca românii „sa ia justitia în propriile lor mâini“, ca la Hadareni si Bolintin – sau ca în Italia si Franta, unde s-a ajuns, în mod repetat, la incendierea taberelor de tigani, soldata, uneori, cu morti –, este necesar ca oficialii sa înlocuiasca imediat memorandumul lui Petre Roman cu acela al lui Teodor Melescanu si, totodata, sa reprime mai ferm infractiunile tiganilor. E locul sa facem, totusi, o precizare. La Hadareni si Bolintin incendierea doar a unor case ale tiganilor – nu a tuturora! – s-a facut printr-o actiune spontana a locuitorilor, a caror rabdare fusese pusa la grea încercare de agresiunile unor familii de tigani. Pe cînd în Italia si Franta incendierile s-au produs în mod deliberat, repetat si cu participarea autoritatilor, cum a fost si cazul lui Michel Habig, primarul localitatii Ensisheim (Haut-Rhin)!

Cîti bani primeste România de la U.E. pentru integrarea tiganilor?!
Domnul Nicolas Sarkozy s-a ofuscat ca unele satre s-au dedat la cersetorie, prostitutie, furturi, violuri etc. Sa-i civilizeze pe tigani în Franta, sa îi integreze cinci decenii, cum a facut România în vremea Socialismului, fiindca democratia franceza, de la Maximilien de Robespierre si Alfred de Vigny pîna încoace, la Bertrand de Jouvenel si Alexandre de Marenches, s-a perfectionat. Iar noi nu-i în mai avem decît pe „Duda de România“ [96], pe „Paul de România“ s.a., fara trecut si, mai ales, fara viitor. Mai mult, chiar opinia publica franceza trebuie sa-si ridice nivelul intelectual spre a nu se mai lasa manipulata. De exemplu, în campania antiromâneasca de presa si oficiala provocata prin expulzarea tiganilor, în comentariile forumistilor la unul dintre articolele din grupajul Dossier spécial, apare invocata frecvent ideea ca România ar fi primit de la Uniunea Europeana 24 miliarde, 20 miliarde, 17 miliarde sau 10 miliarde de euro de la U.E. pentru integrarea tiganilor, dar ca Guvernul român „a bagat banii în buzunar“ si a sprijinit afluirea tiganilor în Vest, ca sa scape de ei [97]. Iata ce debiteaza, cu nonsalanta, un cititor: „GEGE 111 Bruxelles n’a qu’à regarder cette photo de l’article, elle a été prise en plein centre de Lyon à 5 minutes à peids (sic) de la gare de LA PART DIEU. Voilà ce que la ROUMANIE refoule de ses frontières aprés avoir empoche (sic) les 24 milliards de subventions européennes destinés à l’insertion des roms dans son pays. Est ce que les beaux penseurs de BRUSXELLES (sic) se sont posés (sic) cette question au lieu de faire des récriminations à PARIS? Le 2/09/2010 à 09:35“ – dupa cum vedeti, francezul nostru are, în cinci rînduri, patru greseli ortografice, dar nu din cauza ca ar fi un zombi manipulat de propaganda, nu, ci din cauza furiei provocate de faptul ca România ar fi „bagat în buzunar banii lor“; sau: „Léa Léa L’UE, donc nos impôts!, a donné à la Roumanie 20 milliards d’euros pour la politique d’intégration des Roms. Les citoyens européens demandent aux commissaires européens d’expliquer pour quelle raison ils n’ont pas surveillé les dirigeants roumains qui ont mal géré cet, notre, argent!“ [98]. Enormitatea sumelor invocate este incredibila, totusi nu le-a pus cititorilor ziarului Le Figaro nici o problema de gîndire!
Dar, chiar asa!, de ce comisarii europeni nu-i întreba pe guvernantii români de ce au irosit purcoiul de bani primit de la U.E. pentru integrarea tiganilor si de ce s-au mai împrumutat la F.M.I.?! Simplu, pentru ca nu au primit sumele nascocite de forumistii francezi. E-adevarat, totusi, multe o.n.g.-uri tiganesti au primit atît de la stat, cît si din fondurile europene sume mari de euro pentru a înlesni integrarea coetnicilor lor, tiganii – numai ca le-au folosit în interes propriu [99], cum s-a întîmplat si în Bulgaria, conform acuzei ministrului Tvetan Tvetanov! La fel se exprimase si ministrul nord-irlandez al finantelor, Sammy Wilson: „Se exagereaza problema rasismului pentru ca militantii sa obtina mai multe fonduri“ [100].
Este necesar ca Guvernul României sa comunice opiniei publice românesti sumele primite de la U.E. pentru integrarea tiganilor – pentru ca despre împrumuturi facute la banci straine pentru „incluziunea romilor“ s-a mai scris [101] – si, totodata, sa combata agresiva campanie de presa internationala pe tema exorbitantelor sume care ar fi fost primite de la U.E. si nefolosite în acest scop.
14 octombrie 2010

Colonel (r.) Vasile I. Zarnescu